Profesorul Mircea Coșea a declarat că problema facturilor la căldură iarna aceasta este una deosebit de gravă, în condițiile în care o familie va ajunge să plătească aproape 1.000 de lei pe lună pentru un apartament de trei camere. Facturile vor fi atât de mari, încât unii români nu vor putea pur și simplu să le achite și atunci va exista riscul ca sistemul să cadă, pentru că nu-și va putea recupera cheltuielie. S-a ajuns aici pentru că autoritățile nu s-au preocupat să implementeze o strategie privind încălzirea”, a apreciat economistul la B1 TV. 

„Eu îmi pun o singură întrebare: ce facem iarna asta? Subvențiile sunt un lucru care trebuie să fie din ce în ce mai puțin folosit într-o societate care se pretinde economie de piață. Problema este dacă noi suntem o economie de piață liberă?

Apare acest ANRE
 
În momentul în care Parlamentul și Guvernul, cel dinainte, a făcut niște eforturi pe care eu le-am salutat atunci – a introdus legea de protecție a consumatorului vulnerabil, au plafonat așa cum au plafonat, se poate discuta, prețurile, au decis să dea anumite compensații – lucrurile începuseră să intre cât de cât în normal.

Dar apare acest ANRE care deodată mărește prețurile, apar și alte elemente ale prețului care apar acum în factură și care sunt prețuri de cogenerare, și deodată ne aflăm într-o situație azi cunoscută oficial în care prețul căldurii la un apartament de trei camere pleacă de la 400 de lei la 980 de lei. Vă dați seama? La 980 de lei!

Statistica spune oficial că unul din patru români e sub linia de sărăcie. Asta va duce la căderea sub această linie a încă aproximativ doi români, adică ajungem într-o sărăcie greu de gestionat”, a spus Coșea. În opinia lui, oameni vor prefera să stea în frig, iar alții pur și simplu nu-i vor plăti facturile.

Așa ceva nu este admis în UE

„Trebuie să găsim o soluție, or acum mie-mi e foarte greu să spun ce ar trebui făcut pentru că putem să intrăm într-o situație cu două elemente importante. Va exista o autocenzură de consum: multe familii își vor cenzura consumul, asta înseamnă că scade calitatea vieții. Nu nivelul de trai, mai mult, calitatea vieții, fapt ce nu e admis în UE, la valorile ei.

Altă posibilitate e că unii nu plătesc factura pur și simplu. Atunci sistemul va cădea că nu-și recuperează cheltuielile”, a continuat Coșea. „Explicația pleacă de la lipsa unei reforme profunde în sistemul de încălzire din România. Care e strategia de încălzire în România, o țară care are șase luni de frig? Nimeni n-a vorbit până acum de asta. După Moscova, noi avem cel mai mare sistem de încălzire centralizată și nu mai funcționează nici economic, nici tehnic.

Citește și Semnal de alarmă! Mircea Coșea: Nu mai există bani în țară pentru multe

Citește și Factura la gaze și electricitate. Luna decembrie vine cu surprize

Centralele de apatament vor să fie interzise, că poluează. Foarte bine și ce facem? Energie electrică nu avem pe cât am consuma. Poate peste câțiva ani cu ajutorul americanilor să facem centralele alea”, a arătat interlocutorul postului de televiziune mai sus menționat. 

Ne întoarcem cu 30 de ani în urmă

Mircea Coșea consideră că măsurile adoptate de politicieni sunt valabile doar iarna aceasta, iar din primăvară practic revenim în situația în care suntem acum. „Lunile astea care vin, pentru mine sunt niște probleme nerezolvate.

Azi suntem la finele luni noiembrie. Avem trei – patru luni în care aceste legi vor înceta să mai acționeze. În aprilie – mai vom fi în aceeași situație în care am fost în septembrie – octombrie, că nu se ia nicio măsură de reformare sau de îmbunătățire a sistemului.

Deci trebuie să existe un program național. Dacă vrem România educată foarte bine, dar trebuie să avem și România încălzită. Cum Dumnezeu facem să încălzim, să nu ne întoarcem cu 30 de ani în urmă?”, a mai afirmat profesorul Mircea Coșea,

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.