Experiența anilor trecuți ne-a creat o stare de suspiciune legat de capacitatea României de a atrage aceste fonduri. Incapacitatea factorilor responsabili de a ne aduce la un nivel de accesibilitate comparabil cu al altor țări foste comuniste a generat un val de critici de la condamnarea lipsei de profesionalism în ceea ce privește elaborarea unor proiecte eligibile până la un birocratism excesiv  sau chiar corupție. 

Evoluția recentă a contextului politic european ne oferă dreptul de a avea și o altă abordare a procesului de accesare a fondurilor europene.

 Această evoluție, sau poate involuție a politicii europene în privința utilizării fondurilor ne oferă oportunitatea de a ne întreba dacă nivelul accesării de către o țară membră mai poate fi explicat doar prin intensitatea și calitatea efortului intern al acelei țări sau și prin condiționalități din ce în ce mai multe și mai complicate impuse chiar de către Uniunea Europeană.

Este adevărat că Uniunea Europeană oferă granturi și împrumuturi în valoare de 750 de miliarde de euro, din care 672,5 miliarde pentru "Mecanismul de redresare și reziliență", sursa responsabilă cu distribuirea fondurilor oferite de către Uniune statelor și al cărui scop este de a sprijini țările membre în eforturile lor de redresare.

 Natura simbolică a gestului, îndatorarea Uniunii în beneficiul statelor, nu poate ascunde faptul că ajutorul nu este automat. Esența este ascunsă în condițiile cerute statelor membre pentru a primi fondurile. Condiționalitatea planului european devine o realitatea ce nu poate fi minimalizată.

 Majoritatea ajutoarelor, împrumuturilor sau granturilor vor fi asigurate de Fondul de facilitare pentru redresare și reziliență. În ceea ce privește condițiile de acordare a unui astfel de ajutor, concluziile Consiliului European sunt clare: evaluarea pozitivă a cererilor de plată va fi condiționată de respectarea obiectivelor ”intermediare și finale” corespunzătoare.

Prin urmare, provocarea constă în determinarea acestor obiective. Acestea vor fi cuprinse în "planurile de redresare și reziliență" elaborate de statele membre dar acestea vor fi constrânse, în esență, de o serie de priorități stabilite de Consiliul European: "în concordanță cu recomandările pentru fiecare țară în parte", "consolidarea potențialului de creștere economică, de creare de locuri de muncă și de reziliență economică și socială", "contribuția efectivă la tranziția ecologică și digitală". Pe final, acceptarea planurilor trebuie să fie: "aprobată prin hotărârea Consiliului cu majoritate calificată".

Miniștrii economiei și finanțelor, reuniți în Consiliu, sunt cei care vor avea ultimul cuvânt.

 Pe lângă "programele naționale de reformă" și "programele de stabilitate", statele trebuie să adopte "planuri naționale în domeniul energiei și climei" și "planuri pentru o tranziție justă". 

O astfel de proliferare a planurilor și programelor transformă radical și definitiv acțiunea publică în gestionare tehnică prin obiective și rezultate.

Prin planul de redresare, Uniunea Europeană își finalizează transformarea într-o suprastructură de planificare administrativă.

 Se pare că această transformare a Uniunii într-o ” suprastructură de planificare administrativă” are, conform unor declarații recente, și condiționalități de natură geopolitică, ceea ce ar reprezenta o premieră absolută de renunțare la principiile fondatoare ale libertății pieței europene.

 Într-un interviu publicat în Newsweek România din 10/II/2021, europarlamentarul Siegfried Mureșan a declarat:

“Mecanismul de Redresare și Reziliență NU va finanța proiecte care pun în pericol securitatea noastră cibernetică. Am adoptat aseară, în plenul Parlamentului European, Mecanismul European de Redresare și Reziliență de 672,5 miliarde de euro în urma unui raport pe care l-am coordonat în ultimele 6 luni din poziția de coraportor. 30,5 miliarde de euro din acești bani vor reveni României.

Un lucru foarte important pe care l-am inclus în mecanism este cerința ca țările membre să facă o autoevaluare cu privire la riscurile pe care investițiile din acest mecanism le pot avea asupra securității cibernetice a Uniunii Europene.

Am vrut să fim siguri că nu vor fi finanțate proiecte care pun în pericol securitatea cibernetică europeană. De exemplu, banii nu ar trebui folosiți pentru investiții în rețelele 5G împotriva voinței noastre de către companii ostile, din țări din afara Uniunii Europene...De aceea, trebuie să luăm toate măsurile pentru a garanta că aceste date personale nu sunt gestionate de companii ostile, care au interesul să le folosească în mod abuziv“, a explicat Mureșan. 

De fapt, măsura are scopul ca firme precum Huawei să nu aibă acces la rețelele 5G.

Încă din august 2020, Mureșan explica faptul că banii europeni pentru redresarea post-pandemie nu trebuie să ajungă la China comunistă.

„În poziția Parlamentului European se va prevedea că din aceste fonduri nu se vor putea finanța proiecte care fac parte din planurile strategice ale unor țări din afara Uniunii Europene”, a spus Mureșan. 

El a arătat că în raport nu vor fi nominalizate țările care nu vor putea accede aceste sume, dar a exemplificat cu investiții dorite de Rusia sau China. ”Uniunea Europeană nu va permite dezvoltarea de rețele 5G cu companii chineze. Se știe că extinderea, cu companii chineze, a rețelelor 5G este un obiectiv strategic al Partidului Comunist Chinez și al regimului de la Beijing”, a arătat Mureșan.

Trebuie însă subliniat faptul că mulți membri ai Parlamentului European s-au arătat îngrijorați față de această tendință de politizare a implementării tehnologiei 5G în Uniunea Eueopeană.

”Europarlamentarul italian Fulvio Martusciello, împreună cu mai mulți membri din grupul popularilor europeni și al social democraților, au trimis către Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis, vicepreședinți executivi ai Comisiei Europene, precum și lui Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă, o scrisoare în care își exprimă îngrijorarea față de politizarea implementării 5G la nivelul Uniunii Europene. 

Fulvio Martusciello a anunțat printr-o postare pe Twitter: Nu putem permite geopoliticii să împiedice concurența loială pe un subiect esențial precum 5G. Consumatorii europeni merită cea mai bună calitate la un preț corect.

În cadrul acestui document, europarlamentarii subliniază că digitizarea este unul dintre cei doi piloni cheie pe care trebuie fundamentată revenirea post Covid, iar a cincea generație de sisteme de telecomunicații oferă capacitățile tehnice necesare pentru a face față nevoilor tot mai mari de conectivitate din Europa. Autorii subliniază impactul pozitiv pe care implementarea tehnologiei 5G îl va avea în domeniul medical, spre exemplu prin extinderea telemedicinei, ca și pentru industria europeană în general, subliniind că o implementare în timp util a tehnologiei 5G va aduce beneficii directe consumatorilor europeni în viața lor de zi cu zi (...) Aproape 500 de milioane de cetățeni se vor bucura de conexiuni mai rapide și mai fiabile (...) mai mulți oameni vor avea acces la internet și prin urmare la servicii digitale și educație digitală.

Ei își exprimă însă îngrijorarea că interzicerea sau intenția de interzicere în viitor a utilizării dispozitivelor 5G din afara Uniunii nu va servi nimănui pe termen lung și, mai mult, va perturba lanțurile industriale globale, va submina ecosistemul de inovare și va afecta cel mai mult consumatorii UE, privându-i de dreptul lor de a beneficia de servicii de telecomunicații rapide și fiabile la un preț rezonabil.  

Deblocarea potențialului 5G neexploatat al Europei începe cu o implementare nepolitizată a 5G, fără utilizarea de argumente discriminatorii, care sunt în contradicție flagrantă cu valorile comune ale UE, suveranitatea digitală a Uniunii depinzând de oferirea celei mai bune tehnologii disponibile cetățenilor europeni și nu a unor dezbateri vagi, protecționiste.  Este timpul ca o Europă care merge mai departe să-și protejeze în mod decisiv cetățenii de deciziile prost-gândite care, amenințând cu reducerea concurenței, ar putea să le lase în cele din urmă un sistem de sănătate, un sistem educațional și un ecosistem de conectivitate nepotrivite pentru era digitală. Pentru ca Europa să fie lider mondial în această eră digitală, Europa trebuie să poată lua propriile decizii, pe baza propriilor interese, se subliniază în scrisoare.

Prin urmare, autorii solicită Comisiei Europene, precum și miniștrilor UE din domeniul telecomunicațiilor și al comerțului, să susțină principiile de bază ale 5G Toolbox, dintre care unul este necesitatea ca toți jucătorii din industrie să se bucure de acces echitabil pe piață, fără discriminare pe baza țării de origine, atâta timp cât acestea respectă criteriile tehnice, bazate pe fapte.

Modul de viață european începe prin protejarea acelor trăsături care ne fac europeni: încredere deplină în propriile reguli de concurență și în valorile noastre de nediscriminare, deschidere și colaborare (..) Numai prin apărarea acestor valori vom fi cu adevărat suverani și vom reuși să ne protejăm cetățenii în era digitală - și să construim un viitor luminos pentru generațiile noastre mai tinere, se concluzionează în finalul scrisorii” ( text preluat din DcNews 17/II.2021).

Aceste condiționalități de ordin geopolitic pun sub smnul întrebării însăși rațiunea de a fi a Uniunii, concepută ca un spațiu economic bazat pe libertatea și democrația economică.

Statele membre ar trebui să păstreze libera circulație a tuturor mărfurilor ceea ce se reflectă și în libertatea circulației capitalurilor indiferent dacă provin din acumulări proprii sau fonduri comunitare. Nu ar trebui să se introducă restricții privind circulația liberă a mărfurilor, serviciilor, capitalului și forței de muncă.

Este o necesitate ce rezultă și din prevederile Actului privind piața unică.

În octombrie 2012, Comisia a introdus Actul privind piața unică II pentru a aprofunda și mai mult piața internă și a-i exploata întregul potențial ca motor de creștere. Acest act stabilește douăsprezece acțiuni majore pe care instituțiile UE ar trebui să le pună în aplicare rapid. Acestea se concentrează asupra celor patru factori principali de creștere, creare de locuri de muncă și încredere:

1) rețele integrate,

2) mobilitatea transfrontalieră a cetățenilor și a întreprinderilor,

3) economia digitală și

4) activități menite să consolideze coeziunea și beneficiile pentru consumatori.

Actul privind piața unică II este o continuare a primului set de măsuri al Comisiei, Actul privind piața unică I, și prevede o mai bună integrare a pieței unice:  astfel, pentru economia digitală Comisia a propus promovarea comerțului electronic în UE prin facilitarea utilizării serviciilor de plată și prin facilitarea fiabilității și a concurenței acestora; a dorit, de asemenea, să abordeze principalele cauze ale lipsei investițiilor în conexiunile în bandă largă și să generalizeze facturarea electronică în procedurile de achiziții publice.

Concluzia este aceea că  această piață unică (cunoscută anterior sub numele de "piața comună") se bazează pe  principiul eficienței economice, potrivit căruia eliminarea barierelor din calea liberei circulații pe continent permite dezvoltarea economică a tuturor țărilor: mai multă concurență, mai multă inovare și produse din ce în ce mai ieftine.

Evident, rațiunea de a fi a condiționalității geopolitice nu permite nici mai multă concurență, nici mai multa inovare și nici produse din ce în ce mai ieftine pentru cetățenii europeni.
18. feb. 2021

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.