După cum se cunoaște, economia românească este nevoită în momentul de față să importe forță de muncă,cu predilecție din zona asiatică. Există și o carență calitativă de care se vorbește, din păcate, mai puțin.

Este vorba de o ofertă de forță de muncă numită colocvial "meseriași" , de personal calificat pe diferite tipuri de activitate industrială,agricolă sau servicii, fără studii universitare ci doar prin școlarizare de nivel profesional și tehnic, strict specializată.

Una dintre așa zisele reforme ale învățământului de după 1990 a redus substanțial ponderea  ”practicii” în curicula învățământului profesional ca și a unităților de învățământ care găteau  tineretul pentru activități practice.

Este îmbucurător faptul că se remarcă o atenție mai mare din partea mediului de afaceri pentru revigorarea învățământului profesional prin investițiile pe care mari societăți private le fac pentru organizarea în cadrul propriilor unități de producție a unor școli cu caracter profesional pentru pregătirea salariaților pentru meserii necesare proceselor tehnologice specifice firmelor respective:

Este o inițiativă bine reprezentată de firme cu capital străin ( elvețian și german )în județul Brașov. Rezultatul acestor inițiative este învățământul dual.

Învățământul dual este o formă de organizare a învățământului profesional și tehnic, tripartită, ce are la bază un contract de parteneriat între operatorul economic, unitatea de învățământ și unitatea administrativ-teritorială, precum și contracte individuale de pregătire practică între operatorul economic, elev/părinte-tutore și unitatea de învățământ.

Mă bucur să semnalez un eveniment important care a avut loc la Brașov pe data de 17-18 noiembrie a.c ,organizat de către Primăria Brașov în colaborare cu Ambasada Elveției. Este vorba despre Conferința ” EDU-DUAL. Relevanța practicii în formarea profesională”.Evenimentul a beneficiat de un salut al Primului ministru prezentat de către prof dr Ray Iunius, consilier onorific al guvernului României, profesor la Universitatea din Laussane.

Conferința a relevat atât interesul guvernului de a sprijini și extinde funcționarea învățământului dual dar nivelul insuficient pe funcționarea acestuia în acest moment deși există posibilitatea finanțării prin programe PNRR și a unui fond de consultanță finanțat de către guvernul elvețian.

La această dată situația statistică a învățământului dual se prezintă astfel

În anul de studii 2022-2023, învățământul profesional tehnic (ÎPT) se realizează în 90 de unități, dintre care 13 centre de excelență (inclusiv o instituție privată), 36 de colegii (inclusiv 6 instituții private) și 41 de școli profesionale. La începutul anului de studii 2022-2023, numărul de elevi în învățământul profesional tehnic a constituit 46,0 mii de persoane (cu 67 de elevi mai puțini comparativ cu anul de studii precedent), inclusiv 12,8 mii de elevi ‒ în centre de excelență, 20,0 de mii ‒ în colegii și 13,2 mii ‒ în școli profesionale. Activitatea educațională și de instruire din învățământul profesional tehnic este asigurată de 3,8 mii de cadre didactice.

Unele meserii dintre acestea se regăsesc şi în meseriile conexe. Astfel, se remarcă preferințe pentru următoarele meserii conexe: electrician-electronist auto – mecanic auto (6,0%), electrogazosudor-montator – tăietor cu gaze (5,0%), bucătar – chelner (3,2%), electromontor utilaj electric – lăcătuş-electrician utilaj electric (3,9%), operator pentru suportul tehnic al calculatoarelor – operator introducere, validare si prelucrare date (3,4%). În anul 2022, numărul de absolvenți a constituit 5,5 mii de persoane, în scădere cu 3,5% comparativ cu anul precedent. Din totalul de absolvenți, ponderi mai mari revin celor care au obținut calificări în următoarele domenii de educație: inginerie și activități inginerești (40,3%), fabricare și prelucrare (17,6%), arhitectură și construcții (16,8%), servicii personale (14,9%)

Este important de semnalat că noua lege cu care a început anul școlar 2023-2024 nu aduce elemente de îmbunătățire în domeniul învățământului dual.

Astfel nu s-au adus multe schimbări în reforma curriculumului , unde modificarea metodologiei din „curriculum la decizia școlii” în „curriculumul la decizia elevului din oferta școlii” nu conduce la un nivel mai mare de opționalitate și descentralizare.

În ceea ce privește învățământul vocațional, termenul de 8 ani oferit pentru a realiza o tranziție către un sistem 100% în regim dual este mult prea lung față de solicitarea mediului de afaceri. De asemenea, accesul specialiștilor din mediul privat este îngreunată, iar profesorii de instruire practică sunt incluși într-o categorie mai largă de personal didactic, ceea ce nu flexibilizează regimul de colaborare cu specialiștii din mediul privat care ar putea deveni resurse pentru sistemul public și pentru care s-ar putea propune o formare psiho pedagogică în primul an de integrare în sistemul de educație.

Legea prevede învățământ exclusiv dual din 2026 pentru domeniul agricol și, din 2031, generalizat la nivelul liceelor tehnologice, consorțiile având un rol esențial în acest proces.

Rezultă că pentru o reală dezvoltare a sistemului dual, trebuie să se elimine decalajul tehnologic dintre școli și mediul privat; liceele trebuie să aibă o capacitate mai bună de a dezvolta profiluri și specializări noi.

Astfel, este necesară o abordare pragmatică în construirea structurii curriculumului când vor fi alocate procentele de practică versus teorie, precum și în ruta profesională pe care profesorii de specialitate și tutorii o pot avea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.