Profesorul de macroeconomie a spus că rezultatele ne pun în situația de a plânge cu un ochi și de a râde cu celălalt. Acesta a subliniat că această creștere se bazează de fapt pe explozia inflației: ”Adică avem aici o explicație cât se poate de simplă! Inflația a ridicat acești indicatori și avem o creștere. Pe de altă parte eu nu aș nega nici faptul că această plafonare a prețului energiei, pe care nu o consider o rezolvare ci doar o amânare, a dat totuși o anumită stabilitate în evaluarea business-ului și a business planurilor”, a afirmat analistul și a continuat spunând că: ”Deci a fost un element care a dat cumva posibilitate economiei reale să plece pe o bază stabilă, să nu mai aibă incertitudini de la o lună la alta și asta a contribuit și la rezultate mai bune”.

Profesorul a amintit că: ”În rest trebuie să vedem că, pe de altă parte, toți care analizează economia României au o părere total diferită. Că economia României cade, nu se dezvoltă, nu are ritmul de natură să ne dea speranța că 2023 va fi un an bun. Prima a fost Banca Mondială, apoi Fondul Monetar iar acum Uniunea Europeană, care e cea mai aproape de noi. Aceasta din urmă spunea foarte clar că vom avea o cădere importantă a ritmului în 2023. Ceva mai mult de 2 și ceva la sută”.

Mircea Coșea: N-ai ce să le recomanzi oamenilor decât să devină propriii lor miniștri de finanțe

Ce înseamnă creșterea semnalată de INS

Revenind la datele INS profesorul Mircea Coșea a spus că ”pe trimestrul întâi avem statistic o creștere dar acest lucru nu este o garanție că acest an va menține această creștere, din contră. Deocamdată suntem în situația în care prevedem o cădere al acestui ritm, începând chiar cu trimestrul al doilea. În trimestrul al treilea probabil că situația va fi și mai dificilă pentru că atunci o să fie vârful efectului negativ al inflației varianta din interior, dar mai ales din exterior, și va apărea o situație cât se poate de neplăcută vom da într-o criză de lichiditate, adică oamenii nu vor mai avea bani”.

Mircea Coșea a continuat analiza spunând că: ”Lefurile și salariile nu cresc, și nu au cum să crească până la acea dată. În schimb, prețurile, impozitele, taxele, tarifele toate au crescut, primele de asigurare la mașini scad, deci nu mai sunt bani. Asta va însemna o cădere a comerțului, și aici diferențiat, pentru că vom avea o cădere a consumului pe ansamblu, dar o creștere a comerțului online, însă pe ansamblu, consumul va scădea”

Profesorul în științe economice a concluzionat ideea spunând că: ”Deci, ne așteptăm, sau eu mă aștept, ca la sfârșitul verii, începutul toamnei, să fie cel mai grav moment al economiei, în condițiile în care nu se iau măsuri, ori măsuri nu se mai pot lua ca să aibă efect la acea data, pentru că e prea târziu. Deci nu putem să spunem că acest succes, între ghilimele, al trimestrului 1 este o garanție că România va avea un succes la fel de strălucit pe tot anul. Din contra, eu cred că ceea ce prognozează Uniunea Europeană este corect. Nu vom avea o creștere mai mare de 2%. Eu chiar cred, poate să nu fie așa, dar nu pot să nu declar asta, o spun încă de pe acum: Cred că vom avea o creștere care se va situa în jur de 1 % doar, cu plus sau minus. E un an foarte dificil, cel mai dificil probabil din această criză.

Citește și: Impozite. Bogdan Chirieac: În momente de criză profundă, nu umbli în această zonă

Cele trei măsuri esențiale pe care Guvernul trebuie să le ia

Despre ce se va întâmpla din toamnă profesorul a spus că: ”Speranța mea este că vom avea până la sfârșitul toamnei o stabilizare a inflației să nu mai avem o creștere. Trebuie luate trei măsuri. Trei tipuri de politici economice care trebuie luate încă de acum. Discuția asta cu schimbarea Codului Fiscal e absolut fără niciun sens. Chiar mă miră că a fost pusă în discuție. Toată lumea știe! Nu e nevoie să mai dăm lecții! În criză, nu se schimbă cadrul fiscal. Nu se poate așa ceva. Cine vrea să schimbe în timpul crizei cadrul fiscal înseamnă să facă o dramă, pentru că toată economia cade. În cazul crizei nu e capabilă să se adapteze la un cadru fiscal nou. Iar situația populației este extrem de periculoasă. Adică oamenii nu mai suportă încă o schimbare!”

Mircea Coșea spune că, în opinia personală a domniei sale: ”Sunt trei elemente care încep să fie periculoase în România, dacă nu se iau măsuri. Primul este situația energetică. Aici, dacă din toamnă nu avem o reducere cu cel puțin 50 la suta a costului facturilor la energie, economia cade brusc pentru că economia României, fiind o economie destul de departe de fazele înaintate ale revoluției industriale, consumă multă energie pe produs sau pe serviciu.Deci, creșterea costului energiei nu poate fi asimilată de cost, adică e prea mare pentru ca costuri de producție să poată asimila acum. Ridic reducând alte cheltuieli cum ar fi cheltuielile cu retehnologizare cu salariile. Or asta nu se întâmplă în România. Noi nu avem un proces de retehnologizare, de inovare. Deci prețurile rămân ca într-o fotografie, stabile, și începem să adăugăm peste ele energia până în momentul în care se intră în faliment. Deci dacă nu se rezolvă problema, vom avea un număr important de falimente.”

Mircea Coșea a mai spus că: ”Sunt niște date publicate acum câteva zile conform cărora numărul societăților care au intrat în insolvență într-o singură luna a crescut cu 14-15%. Deci aici trebuie făcut neapărat ceva. Povestea că vom crește producția (producția de gaze și energie n.r.), asta nu rezolvă nimic, pentru că chiar dacă din iulie o să avem niște gaz din platforma asta care începe să producă, nu are efect asupra costurilor în mod automat, plus că noi nu știm măcar cât va rămâne în țară. Deci trebuie lucrat pe sistemul de plafonare, pe alt criteriu, pe un cost care să fie o medie a costurilor din perioada 2019-2020. Deci și aici trebuie făcut lucrul ăsta”. 

Semnal de alarmă! Mircea Coșea: Economia caută cârje. Sistemul fiscal din România nu este corect

Despre a doua măsură pe care Guvernul ar trebui să o ia, profesorul Mircea Coșea spune ”suplimentarea pe parcursul acestor luni care vin, a producției agroalimentare procesate în România pe piața românească. Adică trebuie să existe un efort masiv. Guvernul are acest program de sprijinire a procesatorilor ca să putem reduce importul de materie, de mâncare principal și să reducem exportul de materie agricolă neprelucrată, precum semințe de floarea soarelui, grâu,  porumb și așa mai departe.

Profesorul afirmă că acum trebuie redus deficitul comercial pe alimente altfel riscăm ”ca prețurile foarte mari din exterior care vin prin import la noi odată cu cele 70% din alimente, să ridice prețurile la raft atât de mult încât să dezechilibreze de tot bugetul familiilor și să nu mai poată să facă față la o alimentație corectă”. 

În ceea ce privește a treia măsură pe care Guvernul ar trebui să o ia este cea a sprijinului acordat capitalului românesc sub orice formă deoarece trebuie protejate locurile de muncă: ”Dacă nu o să sprijine acest capital acum, vom avea o creștere a șomajului destul de importantă la sfârșitul acestei veri iar creșterea șomajului în România înseamnă o problemă socială gravă. Deci aceste trei lucruri trebuie rezolvate!

Analistul a apreciat faptul că premierul ”s-a dus astăzi la întâlnirea cu mediul de afaceri. Înseamnă că la nivelul Guvernului s-a conștientizat nevoia de a sprijini mediul de afaceri autohton”

În concluzie, profesorul Mircea Coșea revenind la cifrele publicate de INS referitoare la creșterea economică din primul trimestru al anului, a spus că: ”Deci referitor la ce m-ați întrebat, ce facem cu primul trimestru,  este că îl luăm așa cum este. Este o creștere care în mare măsură este nu este bazată pe performanța economiei ci mai mult pe o performanță a inflației. Dar lucru important de reținut este că nu reprezintă o garanție pentru menținerea acestui ritm pe tot parcursul anului”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.