Mi-am propus să fac un inventar al acestor politici chiar dacă nu am siguranța că va interesa pe decidenții noștri politici atâta timp cât terasa și strănutul rămân în centrul atenției. Cred că este totuși necesar să aflăm și cum văd alții ieșirea din episodul coronavirus deși nu tot ce se gândește în alte părți este realizabil, corect sau măcar moral. Sunt păreri, unele testate cu ocazia precedentei crize, altele doar testate pe modele sau scheme econometrice.

Importanța lor constă, în primul rând, în sursa de informare și inspirație pe care ar putea să o constituie pentru decidenții noștri politici. În al doilea rând, sunt importante deoarece ne dau o idee asupra tendințelor și orientării politicilor anticriză ale principalelor țări UE, de care, volens-nolens depindem într-o măsură covârșitoare.

Există două curente importante în zona occidentală a Europei în ceea ce privește încercarea de a concepe ” un algoritm anticriză”. Cel puțin deocamdată, centrul acestor încercări și dezbateri este în Franța, mai ales ca urmare a faptului că președintele Emmanuel Macron a hotărât înființarea unei comisii apolitice cu cei mai reprezentativi academicieni, profesori și laureați ai Premiului Nobel pentru studierea măsurilor anticriză. Comisia , cunoscută sub denumire ” Comisia Blanchard-Tirole” a sintetizat unele propuneri pe care le vom explicita mai jos.

Cel de al doilea curent este reprezentat de un prestigios think-tank franco-belgian numit ”Cercle des economistes” condusă de reputatul profesor Jean Herve Lorenzi. Pe 5 iulie anul curent, Cercle des economistes a dat publicității ”Declaration des Rencontres Economiques 2020- Aix en Seine” în care sunt prezentate unele măsuri/politici anticriză. Le vom detalia și pe acestea.

Dezbaterile organizate de către membrii Comisiei Blanchard-Tirole sau interviurile acestora din ultima perioadă au scos în evidență orientarea spre următoarele măsuri sau politici anticriză :
 1/ Introducerea Impozitului pe marile averi
Se consideră necesară introducerea impozitului pe marile averi sub forma unei ”taxe de coronavirus”.Cei mai bogați  trebuie să înțeleagă că este în interesul tuturor să fie mult mai bine finanțat ,printr-o astfel de taxă de solidaritate, sistemul medical și de asistență socială.
 2/ Anularea datoriilor.
Printre numeroasele idei dezbătute pentru a depăși criza actuală, anularea datoriilor publice și private apare foarte frecvent. Se consideră că ar fi o măsură necesară deoarece datoria pe care un actor economic trebuie să o ramburseze este întotdeauna o datorie deținută de un alt jucător. Situația celor dintâi poate deveni insuportabilă ca urmare a acestei datorii, dar anularea acesteia din urmă o degradează pe cea din urmă: își reduce veniturile prin eliminarea dobânzilor pe care le primește și scade averea sa. Acest lucru poate împinge creditorul în faliment în cazul în care este o companie sau o bancă, riscând destabilizarea economiei din aproape în aproape.
 3/ Mobilizarea economiilor acumulate în timpul izolării
Pe timpul restricționărilor, o parte a consumului a fost eliminată din bugetele de familie ceea ce a permis crearea de economii.Este important ca aceste economii să nu fie tezaurizate ci introduse în comnsum de îndată ce se ridică restricțiile.
 4/ Găsirea unor mijloace mai eficiente de  impozitare a multinaționalelor.
Este necesară accelerarea punerii în aplicare a Directivei Moscovici, continuând experiența câștigată prin negocierile în speța GAFA.
 5/ Interzicerea acordării de ajutor pentru relansare economică firmelor care funcționează în paradise fiscale, ceea ce înseamnă că o societate nu poate primi ajutor public pentru a compensa efectele economice ale epidemiei dacă utilizează paradisuri fiscale. 
 6/ Introducerea venitului universal.
Aceasta constă în distribuirea către fiecare adult rezident al unei țări a unui venit independent de resursele sale, cumulat cu venitul din muncă, capital sau rentă.
 
  Iată care sunt propunerile pentru măsuri și politici anticriză cuprinse în documentul publicat pe 5 iulie ac de către Cercle des economistes :
1/ Companiile să se angajeze să recruteze cel puțin un tânăr la sfârșitul studiilor. Această recrutare va fi sprijinită integral sau parțial de stat pentru o perioadă de un an. Pentru cei care nu au putut beneficia de acest sistem, se oferă să continue formarea profesională pentru o perioadă de încă un an, fiind plătiți tot de către stat..
2/ Stoparea  creșterii prețurilor locuințelor prin reglementarea prețului terenului și prin prelungirea duratei de credite pentru locuințe, eliminarea TVA pentru prima achiziție 
3/ Relansarea sectoarelor productive inovatoare la nivel european
4/ Punerea în aplicare a unui veritabil Buy European Act, după modelul SUA, pentru a oferi companiilor europene acces la achiziții publice în anumite sectoare, inclusiv în domeniul sănătății și ecologiei.
5/ Pentru a recâștiga controlul lanțurilor  valorice în domenii strategice și cu valoare adăugată ridicată, să se creeze agenții europene după modelul DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency) și BARDA ( Biomedical Advanced Research and Development Authority .) Aceste agenții ar acoperi domeniile apărării, energiei, digitalului și sănătății.
6/ Anularea rambursării dobânzii împrumuturilor garantate și amânarea începerea rambursării principalului datoriei la un minim de 5 ani. Pentru a restabili încrederea în companiile care sunt preocupate de posibilitatea falimentului, să se transforme împrumuturile garantate în împrumuturi participative public privat
7/ Crearea unei alocații universale unice care să reunească toate beneficiile sociale existente pentru a combate sărăcia și precaritatea într-un beneficiu unic.
8/ Relansarea unei noi etape de descentralizare. Este necesar să se acorde regiunilor toate competențele legate de ocuparea forței de muncă, pe baza rezervelor de ocupare a forței de muncă, și să le permitem să dispună de propriile fonduri de investiții.
9/ Construirea conducerii morale a Europei .Redefinirea cadrului piețelor digitale. Datele cu caracter personal la nivel european trebuie protejate mai întâi prin introducerea Legii europene cloud, pentru a se asigura că acestea rămân proprietatea europenilor. La nivel individual, este necesar să se reglementeze mai bine consimțământul pentru schimbul de date private pe site-uri, pentru a consolida controlul datelor cu caracter personal de către persoane fizice.

Inventarul propunerilor, fie ele ale Comisiei Blanchard-Tirole sau ale Cerle des economists nu se poate numi altfel decât ” inventar”, adică o înșiruire de măsuri  (unele chiar deja aplicate) fără atribut de ” concept” sau ” strategie anticriză”.

Citește și Mircea Coșea: Cum a ajuns bugetarul român oaia neagră a economiei
 
Nu reușesc să ne lămurească dacă vizează o redesenare a modelului neoliberal al economiei globale ca urmare a efectelor cu totul speciale ale crizei coronavirus sau doar vizează găsirea unor soluții ” reparatorii” ale disfuncționalităților modelului deja existente dinaintea crizei. Nu vizează ” esența sistemului” ci doar unele deficiențe ale funcționării sale , uneori nici măcar la nivel global ci doar zonal (UE) sau chiar național.

Un  moment pe care trebuie să-l semnalăm din punctul de vedere al apariției unor opinii din ce în ce mai apreciate privind politicile anticriză îl reprezintă ieșirea pe prima scenă a dezbaterilor economice a soților Abhijit Banerjee și Esther Duflo, câștigători ai Premiului Nobel pentru economie în decembrie 2019.Realativ necunoscuți până la acordarea premiului, cei doi devin bestselleri cu volumul ”Poor Economics”, o analiză a fenomenului sărăciei globale.
 
Ideea inegalităților și a sărăciei globale ca principale ” defecte” ale modelului neoliberal era deja dezvoltată în scrierile unor importanți economiști cum sunt Joseph Stiglitz și Thomas Piketty dar prinde un contur și mai evident în contextul acordării Premiului Nobel pe problemele sărăciei.
 
Joseph Stiglitz, Thomas Piketty, Inyati Ghosh și Jose Antonio Ocampo formează așa numitul grup al celor patru economiști care susțin că ieșirea din criza coronavirus nu este posibilă decât în cazul în care modelul neoliberal al economiei globale  este ” updatat” cu trei măsuri : impozitarea marilor averi; impozitarea multinaționalelor  cu precădere a celor din zona numericului; introducerea venitului minim universal garantat.

La noi, dezbateri sau măcar discuții asupra felului în care alții văd ieșirea din criză sunt inexistente. Programul de Reclădire a României prezentat de către tandemul Guvern-Președenție nu a fost pus în dezbatere academică sau măcar discutat cu patronatele și mediul de afaceri. La nici o săptămâna după lansarea lui, pare să fie total abandonat de către mass media economică deși ar fi meritat o atenție mai mare decât cea acordată teraselor sau plajelor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.