Potrivit sursei citate, programul va aduce finanţare pentru dezvoltarea de soluţii tehnologice avansate pentru digitalizarea marilor servicii publice, cu impact direct asupra a aproximativ 3 milioane de români.

Până la finalul acestui an, prin Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare 2021 - 2027 vor fi lansate 17 apeluri de proiecte în valoare totală de 1,82 miliarde de euro. Dintre acestea, 11 apeluri vizează domeniul digitalizării, iar celelalte 6 vor finanţa sistemul de cercetare, dezvoltare şi inovare.

"Odată cu Programul Cercetare Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare (PCDIF), avem la dispoziţie bugetul necesar pentru a valorifica potenţialul competitiv al României, prin investiţii în cercetare şi inovare pentru care bugetul alocat în program este de 1,3 miliarde de euro. Mai mult, PCIDIF va permite accelerarea digitalizării tuturor serviciilor publice, demers absolut necesar atât din perspectiva cetăţenilor, cât şi a instituţiilor publice care au nevoie să se adapteze la cerinţele erei digitale. Primele apeluri de proiecte prin PCIDIF vor viza, pe de o parte, crearea de hub-uri de inovare şi transferul în piaţă al rezultatelor cercetării şi, pe de altă parte, implementarea soluţiilor digitale în administraţie, educaţie şi cultură. Acţiunile finanţate vor viza dezvoltarea de aplicaţii digitale pentru servicii publice îmbunătăţite în beneficiul cetăţenilor şi al mediului privat, dar şi creşterea nivelului de interoperabilitate al sistemelor informatice din administraţia publică, prin crearea unui sistem interconectat care să permită reutilizarea informaţiilor şi a serviciilor", a declarat ministrul Marcel Boloş, se arată într-un comunicat al MIPE.

Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare va finanţa 3 priorităţi de investiţii: susţinerea şi promovarea unui sistem de cercetare, dezvoltare şi inovare atractiv şi competitiv; digitalizare în administraţia publică centrală şi mediul de afaceri; transformarea digitală şi furnizarea de servicii îmbunătăţite în sectorul cultural.

Printre proiectele pe care le va aduce PCDIF se numără investiţii pentru zona de robotică, automatizări industriale şi IT, investiţii în soluţii tehnologice de furnizare a energiei pe baza de hidrogen, investiţii pentru utilizarea mai eficientă a resurselor de uraniu şi investiţii în tehnologiile viitorului (nanotehnologii, microelectronică, fotonică, materiale şi tehnologii de fabricaţie avansate).

În ceea ce priveşte digitalizarea marilor servicii publice, intervenţiile vizează asigurarea sistemelor informatice necesare instituţiilor publice centrale pentru operaţionalizarea serviciilor publice electronice, realizarea, dezvoltarea, implementarea serviciilor publice electronice precum şi îmbunătăţirea serviciilor publice electronice existente din perspectiva interacţiunii cetăţenilor, reprezentanţilor mediului privat de afaceri cu instituţiile şi autorităţile publice.

"Se urmăreşte digitalizarea extinsă a tuturor interacţiunilor administrative cu cetăţenii, persoanele juridice pentru instaurarea unei e-guvernări depline şi de care vor beneficia cetăţenii indiferent de tipul de serviciu public pe care îl accesează, indiferent de rezidenţă sau tipul de instituţie sau autoritate publică cu care interacţionează", se precizează în comunicat.

De asemenea, PCIDIF urmăreşte dezvoltarea managementului şcolarităţii prin intermediul unor platforme digitale integrate. Acest proces include baze de date unitar dezvoltate necesare sistemului educaţional, realizarea catalogului electronic la nivel naţional, organizarea/desfăşurarea concursurilor/examenelor naţionale din învăţământul preuniversitar, identificarea/centralizarea necesităţilor la nivelul fiecărei instituţii de învăţământ preuniversitar din perspectiva managementului şcolarităţi.

La finalul perioadei autorităţile estimează 2,92 milioane de utilizatori de servicii, produse şi procese digitale publice noi şi optimizate, 3.992 utilizatori de noi produse, servicii şi aplicaţii digitale dezvoltate de întreprinderi, 624 întreprinderi care ating un nivel ridicat de intensitate digitală şi creşterea cifrei de afaceri pentru 615 întreprinderi.

De asemenea, ar trebui să existe 635 întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) care introduc inovaţii în materie de produse sau procese, comercializare sau organizare, 5.000 de persoane care beneficiază de acţiuni de dezvoltare a capacităţii de valorizare a patrimoniului şi 1912 angajaţi din IMM-uri care finalizează programe de formare a competenţelor pentru specializare inteligentă, pentru tranziţie industrială şi antreprenoriat (pe tip de competenţe: tehnice, de management, de antreprenoriat, ecologice, altele).

Printre beneficiarii finanţărilor alocate prin PCIDIF se numără IMM-uri (pentru care perioada de durabilitate este de 3 ani), organizaţii de cercetare (instituţii de învăţământ superior/institute/centre de cercetare), consorţii, întreprinderi mari (doar ca parteneri ai IMM-urilor), start-up si scale-up şi organizaţii de sprijin pentru start-up si scale-up publice sau private, Asociaţia ROStart-up, persoane fizice (exemplu înregistrarea unei naşteri), persoane juridice private (exemplu înregistrarea unei companii), angajaţii administraţiei publice, elevi/studenţi, cadrele didactice, Ministerul Culturii şi operatorii culturali. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.