"Anul viitor va trebui să intrăm într-un proces de ajustare fiscal-bugetară, care trebuie să aibă şi o componentă de restructurare a sistemului de cheltuieli publice, din respect faţă de mediul de afaceri. Nu totul trebuie să fie pe umerii mediului de afaceri. Nu avem încă stabilite măsurile şi nu le avem definitivate cu Comisia Europeană, este un proces de negociere. Comisia Europeană a cerut în momentul de faţă definitivarea listei de reforme pe care le avem în vedere pentru a susţine ajustarea fiscal-bugetară şi desigur, la momentul potrivit, vom face publică şi această listă de reforme, dar ea în niciun caz nu priveşte, dacă vreţi, măsuri care să conducă la o îmbunătăţire a colectării, o reducere a gap-ului de impozite şi taxe şi desigur, măsuri care să aducă mai mulţi bani la buget, inclusiv din procesele de digitalizare şi proiectele de digitalizare pe care le-am început", a precizat Boloş, la Digi 24.

Potrivit sursei citate, este vorba de două componente, una de restructurare a cheltuielilor publice şi o a doua de restructurare a sistemului de cheltuieli pentru companiile de stat.

"Aici trebuie să fiu foarte limpede: o îmbunătăţire a exploatării patrimoniului şi a bogăţiilor României, dar şi aceste modele de business pe care le avem la nivelul companiilor de stat, acestea trebuie schimbate fundamental. (...) Eu vorbesc de cele care au cheltuieli vizibile, unele fără rost, dar se vede şi în nivelul de performanţă financiară, înregistrând an de an pierderi care sunt susţinute uneori din alocaţii ale bugetului de stat şi din ceea ce înseamnă eforturi ale bugetului pe care le facem pentru aceste tipuri de companii. Eu nu spun că ele fiind companii care prestează servicii publice, trebuie să le desfiinţăm. Departe de mine gândul acesta. Spun doar că trebuie restructurate aceste sisteme de cheltuieli, pentru ca efortul pe care îl face statul prin alocarea de subvenţii să fie unul cât mai redus", a mai spus şeful de la Finanţe.

Boloş a menţionat că investiţiile vor reprezenta prioritatea României pentru anii următori, iar regulile pentru gestionarea finanţelor ţării vor fi mult mai stricte.

"Toată lumea ştie că avem un proces de ajustare fiscal-bugetară pe care îl începem din anul 2025, când regulile vor fi mult mai stricte pentru a gestiona finanţele României. Toată lumea ştie că avem un volum de cheltuieli cu investiţiile şi aceasta este prioritatea României pentru anii următori. Avem un nivel maxim de 8% din cheltuielile cu investiţiile şi aici va trebui ca aceste obiective strategice de ţară să le avem în vedere, pentru că România are nevoie de dezvoltare şi nicidecum de risipă de cheltuieli. Unele dintre ele pot să fie cu mult diminuate sau la unele chiar renunţat la ele", a explicat Marcel Boloş.

El a adăugat că aceste măsuri nu vor fi amânate din cauza campaniei electorale, România fiind mult mai importantă.

"Avem un plan fiscal-structural, dincolo de campania electorală, România este cred eu mult mai importantă, iar acest plan fiscal structural trebuie depus pe data de 15 octombrie şi traiectoria de ajustare începută cu 1 ianuarie 2025. Acestea sunt lucruri certe, fără de care riscăm ca fondurile europene, cea mai importantă avere a României, fără de ele am fi cu mult în spate în ceea ce priveşte dezvoltarea, deci miza noastră este ca aceste 75 de miliarde de euro pe care România le are, să le implementăm ca şi bugete de investiţii. Să ne facem autostrăzile, infrastructura feroviară, să ne modernizăm şcolile. Aceasta este prioritatea pe care România o are şi de dezvoltare economică. Foarte important sprijinul mediului de afaceri, care este, de asemenea, aurul României în ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă, atragerea de investiţii private. Nivelul investiţiilor private, că ne vine să credem sau nu, care a fost generat de către mediul de afaceri, a crescut de la 150 de miliarde în 2017 (lei n.r. în 2017 la peste 350 de miliarde în 2023", a mai subliniat Boloş.

Întrebat dacă este inevitabilă măsura de creştere a taxelor si impozitelor în 2025, odată cu începerea procesului de ajustare fiscal-bugetară, ministrul Finanţelor a menţionat că România are un angajament aprobat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care prevede ca măsurile pe care le va lua Guvernul să ducă la un impact bugetar de 2,5% din PIB.

"Eu mi-aş dori acest lucru, din respect faţă de mediul de afaceri, să nu fie pusă în discuţie problema impozitelor şi taxelor şi de aceea am făcut aceste demersuri ca, atunci când trebuie să punem pe masă pachetul de măsuri la care suntem obligaţi prin PNRR, componenta de fiscalitate să fie cât mai mică. Mi-aş dori să fie zero acest lucru. Acest lucru nu poate garanta şi aş fi total necredibil dacă aş spune că această componentă de fiscalitate va fi zero. Mi-aş dori ca la sfârşitul anului să pot anunţa că am reuşit ca această componentă de fiscalitate din măsurile, cum am spus, globale şi pachetul de măsuri să tindă spre zero. Ceea ce vreau să subliniez şi să fie clar pentru cei care ne urmăresc, că nu ne referim doar la măsuri fiscale, ne referim la un pachet de măsuri globale care privesc îmbunătăţirea colectării, digitalizarea, care privesc mai buna colectare. Eu nu mi-aş dori să avem în discuţie măsurile fiscale sub nicio formă, pentru că este nedrept faţă de mediul de afaceri ca în cârca mediului de afaceri să punem toată sarcina fiscală. Mi-aş dori să fie zero", a adăugat ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.