"În semestrul I anul acesta faţă de semestrul (similar, n.r.) de anul trecut, avem o cădere de doar 3,9%. În trimestrul II este, bineînţeles, o cădere puternică. Pornind de la aceste elemente macro ale economiei, deficitul bugetar se majorează la această rectificare la 90,9 miliarde de lei, care reprezintă 8,6% din PIB. Faţă de momentul iniţial când am început Bugetul iniţial, din decembrie, înseamnă o creştere a deficitului cu 50 de miliarde de lei. O parte, cam 20 de miliarde, vin din scăderea veniturilor, şi 30 de miliarde de la creşterea cheltuielilor", i-a transmis Florn Cîţu prim-ministrului Ludovic Orban.

Ministrul de Finanţe a precizat că actuala rectificare bugetară se bazează pe o contracţie a economiei de 3,8% pentru anul curent, "o estimare care s-a înrăutăţit faţă de estimarea iniţială", două puncte procentuale venind din cele două luni în care economia a fost închisă.

BNR: Viteza şi traiectoria redresării economiei sunt INCERTE

"Rectificarea bugetară vine într-un moment în care avem şi informaţiile despre dinamica economiei din trimestrul II, care arată clar că economia în trimestrul II a încetinit, dar în acelaşi timp păstrează oarecum estimările recente pe care le aveam de la Comisia Naţională de Prognoză. Rectificarea ia în calcul o contracţie a economiei în 2020 de 3,8%, o estimare care s-a înrăutăţit faţă de estimarea iniţială, dar aceste două puncte procentuale vin din cele două luni în care economia a fost închisă. Relativ la ce se întâmplă în restul Europei, unde avem o medie a scăderii de 14%, România cu 10% este totuşi mai bine. De aici pornim cu această rectificare", a menţionat Florin Cîţu.

Acesta a explicat că plafonul de garanţii este majorat, în urma rectificării bugetare, cu 14 miliarde de lei, totalizând 32 de miliarde de lei.

"Vă prezint câteva din cheltuielile bugetare - ce aducem în plus la această rectificare. Cheltuielile bugetare se majorează cu 18,2 miliarde pe sold, deci sunt mai multe influenţe acolo, dar important (e că, n.r.) din acestea sunt proiecte finanţate din fonduri externe de 8,6 miliarde de lei şi cheltuieli curente de capital proiecte naţionale de 9,5 miliarde de lei. Deci cele 18 miliarde se compun din aceste două componente. În plus se majorează plafonul de garanţii cu 14 miliarde de lei, de la 18 miliarde cât a fost în prima rectificare la 32 de miliarde, şi aici includem: majorarea plafonului Programului IMM Invest cu 5 miliarde, de la 15 miliarde la 20 de miliarde de lei - bineînţeles, a fost aprobat de Comisia Europeană; plafon garanţii măsuri sprijin companii mari Eximbank cu 4,7 miliarde de lei, plafon garanţii Tarom şi Blue Air 0,8 miliarde de lei, plafon garanţii program IMM Leasing 1,5 miliarde de lei, program garanţii IMM Factoring - 1 miliard de lei, plafon garanţii vouchere de vacanţă şi asigurare credit comercial - 1 miliard de lei. Acestea sunt creşterile de plafoane de garanţii", a afirmat Florin Cîţu.

Premierul i-a cerut şefului de la Finanţe să detalieze cheltuielile prevăzute pentru capitolul Acţiuni Generale al ministerului de resort.

"Ministerul Finanţelor Publice - Acţiuni Generale este un capitol distinct, nu are legătură ce se întâmplă la Ministerul Finanţelor cu ordonatorul de credit, şi aici includem, în cele 14,5 miliarde de lei: 1,7 miliarde de lei sunt dobânzile pe care trebuie să le plătim la datoria publică; 2,4 miliarde de lei - Fond de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului; 550 de milioane de lei reprezintă contribuţia României la Bugetul Uniunii Europene, 5 miliarde - şi aici e foarte important să înţelegem - aceste 5 miliarde asigură asigurarea sumelor necesare refinanţării proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanţării proiectelor în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene. Deci, în cazul în care nu sunt fonduri europene, noi avem aceşti bani. Sunt buffer, 4,6 miliarde de lei - fonduri de la Bugetul de Stat pus la dispoziţia Eximbank pentru implementarea schemelor de ajutor de stat şi de minimis. Deci acestea sunt cele 14 miliarde de lei", a precizat Florin Cîţu.

Ministerul Finanţelor a mai spus că proiectul rectificării bugetare prevede creşterea punctului de pensie de la 1.265 lei la 1.442 lei începând din 1 septembrie 2020.

"La cheltuieli, bineînţeles, creşterea etapizată a alocaţiilor cu 20%, majorarea punctului de pensie începând cu 1 septembrie de la 1.265 de lei la 1.442 de lei, majorarea pensiei minime de la 704 lei la 800 de lei", a subliniat Florin Cîţu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.