"Mi-am propus să abordez o temă foarte importantă: Ce facem cu gazele pe care le vom extrage din Marea Neagră? De multă vreme există o serie de voci care spun că nu vor ajunge în România gazele din Marea Neagră. Nu o să comentez aceste informaţii cel puţin ciudate. Nu este România cea mai apropiată piaţă de sursa respectivă şi nu e aici cel mai uşor să vinzi? Situaţia pe piaţa din România nu e la fel cu cea din ţările din jur? Ba da. Oare avem nevoie de gazele din Marea Neagră? Azi consumăm 11,5 - 12 miliarde de metri cubi şi producem 10,5 miliarde, restul importăm. Iată că avem nevoie de mai multe gaze!", a spus ministrul.

El s-a referit apoi la consumul de gaze al populaţiei, amintind că doar 30% dintre consumatorii casnici din România sunt racordaţi la sistemul de gaze.

"Acest lucru a ţinut de istorie, de politica de dezvoltare avută înainte şi după 1990. Însă, e păcat că România, a doua ţară producătoare de gaze, după ieşirea Marii Britanii din comunitatea europeană, să aibă doar 30% din populaţie racordată. Ar trebui să facem ceva", a adăugat Anton.

Potrivit acestuia, Ministerul Energiei va aproba în curând o metodologie în acest sens, astfel încât primăriile să poată demara licitaţiile pentru dezvoltarea sistemelor de distribuţie a gazelor în ţară. În plus, Guvernul a gândit un sistem de extindere a reţelelor de gaze din fonduri europene.

"Mai departe, pasul următor: Oare are agricultura României nevoie de îngrăşăminte chimice? Indubitabil! Este unul dintre domeniile foarte importante, cruciale, iar România trebuie să furnizeze substanţe, îngrăşăminte, care se produc din gaze. Avem patru sau şase combinate care ar putea funcţiona cu gaze şi minim de investiţii, iar investiţiile necesare vor creşte pe măsură de timpul trece", a arătat oficialul guvernamental.

Aceste combinate ar putea consuma 2,5 miliarde de metri cubi pe an, a susţinut el. "Iată că am putea utiliza gazele din Marea Neagră, chiar am putea să discutăm cu investitorii care extrag gazele să încercăm împreună să atragem investitori în combinate de îngrăşăminte greenfield, nu trebuie neapărat să le luăm pe cele pe care le avem", a susţinut ministrul.

El a menţionat şi posibilitatea CET-urilor de a se racorda direct la sistemul de transport al gazelor, crescând în acest fel consumul şi diminuând costurile, cu efecte pozitive asupra facturii utilizatorilor. Gazele vor putea fi utilizate şi pentru a majora producţia de energie electrică pe gaze, a continuat Anton.

"Avem în proiect un sistem revoluţionar de acumulare a energiei electrice, pentru că ştim cu toţii că la un moment dat avem un surplus, că bate vântul, că e soare afară, că nu consumăm. Dacă vom converti centrala de la Craiova pe gaze, dacă depozitul de la Gherceşti îl utilizăm ca depozit de acumulare multiciclu şi acumulăm gaze acolo când avem energie electrică în surplus ieftină, putem scoate de acolo gaze când nu avem, când e scumpă şi dorită", a punctat oficialul.

Anton a precizat, însă, că aceasta nu este o alternativă la hidrocentrala Tarniţa, fără de care nu se mai poate instala "niciun stâlp de centrală eoliană".

Ministrul a încheiat prin a spune că România, dacă va extrage gazele din Marea Neagră, poate deveni cel mai important producător de gaze din Europa, însă a ţinut să precizeze că nici aşa nu va fi o concurenţă pentru gazul rusesc.

"Se pare că vom ajunge primul producător de gaze şi mi-aş dori acest lucru, dacă extragem gazele din Marea Neagră. Chiar şi aşa, în niciun caz România nu poate fi o concurenţă pentru gazul rusesc, pentru că producţia este cel puţin cu un ordin de mărime mai jos. Trebuie să avem grijă ca în regiune să fim un factor de stabilitate, un factor de echilibru şi, de ce nu, să fim un hub de gaze, aşa cum visează toată lumea să fie", a mai spus ministrul.

El a completat că şi-ar dori ca producţia în Marea Neagră să înceapă cât mai repede, chiar şi mâine. Până atunci, vom asigura securitatea în aprovizionare aşa cum am asigurat-o şi până acum, a susţinut Anton.

Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi în perimetrele unde au fost efectuate foraje, ceea ce ar însemna ca producţia totală a ţării să se dubleze timp de 20 de ani.

Miercuri, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul Legii offshore. Proiectul prevede că sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special, utilizat pentru finanţarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor la sistemului naţional de transport gaze naturale, precum şi pentru finanţarea altor investiţii. Deputaţii au adoptat, miercuri, în plen, un amendament al PNL la proiectul legii offshore potrivit căruia titularilor acordurilor petroliere aflate în curs de executare li se aplică regimul fiscal specific destinat activităţii de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare, desfăşurate în baza acordurilor existente la data intrării în vigoare a actului normativ.

Cele mai importante resurse sunt în blocul Neptun, explorat de către ExxonMobil şi OMV Petrom, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

Imediat după adoptarea Legii offshore în Parlament, OMV a anunţat că amână pentru anul viitor decizia privind trecerea la etapa de exploatare a gazelor în perimetrul Neptun.

"Mi se pare absolut normal ca decizia să fie amânată pentru anul viitor, având în vedere că suntem în noiembrie", a comentat Anton.

Întrebat dacă există vreun risc ca investiţiile să nu se concretizeze, el a răspuns: "Întotdeauna există un risc, dar eu sper că acesta este mic".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.