Capacitățile de producție a energiei electrice puse în funcțiune până în acest moment în România au ajuns la un total de 900 MW, iar până la sfârșitul anului se estimează că încă 100-300 MW ar putea fi adăugați. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat vineri, după ședința Comandamentului de iarnă, că pentru prima dată după mulți ani, Sistemul Energetic Național (SEN) va înregistra peste 1.000 MW noi.

Progrese semnificative 

Conform ministrului, noile capacități instalate includ proiecte importante precum cei 330 MW de la grupul cinci al termocentralei Rovinari, 54 MW proveniți din modernizarea unui hidro-agregat la Bicaz și aproape 400 MW din energie solară, alături de contribuții din biomasă și sisteme de stocare.

"Am cerut o situație pe capacitățile de producție puse în funcțiune anul acesta, până la data curentă, și vorbim în total de 900 de megawați. Foarte important, vedem primele efecte ale capacităților de stocare în SEN", a explicat Burduja.

Pentru comparație, în 2022 au fost puse în funcțiune centrale cu o capacitate totală de aproximativ 600 MW, iar în 2021 doar 60 MW. Acest avans evidențiază ritmul crescut al investițiilor în infrastructura energetică.

Facturi mai mici pentru români

Ministrul Energiei a subliniat că o mare parte din noile capacități provin din surse regenerabile, contribuind la o energie mai curată și mai sigură pentru consumatori. Aceasta are potențialul de a reduce facturile românilor pe termen lung.

"România produce și va produce tot mai multă energie electrică. Asta înseamnă facturi mai mici pentru români, în perspectivă, și o energie atât sigură, cât și tot mai curată. Foarte mulți megawați sunt deja din energie regenerabilă", a declarat Burduja.

De asemenea, ministrul a evidențiat importanța continuării investițiilor, în funcție de condițiile meteo, estimând adăugarea altor 100-300 MW până la sfârșitul anului.

Chiar exportam câteva sute de megawați!

Un alt aspect pozitiv remarcat în cadrul Comandamentului de iarnă a fost exportul de energie. Datorită vântului, România a generat peste 2.000 MW din surse eoliene, permițând exporturi de câteva sute de MW.

"Bate vântul, e o veste bună pentru sistemul energetic din perspectiva producției. Chiar exportam câteva sute de megawați, ceea ce, în perioada recentă, din păcate, n-a prea fost cazul", a spus Burduja.

În ceea ce privește rezervele din lacurile de acumulare, ministrul a menționat că nivelul actual este de aproximativ 60%, un procent considerat rezonabil, în ciuda unui an marcat de hidraulicitate scăzută și de o lună noiembrie extrem de secetoasă.

Un semnal pozitiv

Progresele înregistrate în 2023 marchează un pas important pentru securitatea energetică a țării, reflectând o orientare clară către modernizare și tranziție verde. În contextul unei piețe energetice europene tot mai competitive, aceste investiții contribuie nu doar la satisfacerea cererii interne, ci și la întărirea poziției României ca posibil exportator de energie.

"Ritmul investițiilor începe să se vadă, iar depășirea pragului de 1.000 MW noi reprezintă un semnal pozitiv pentru viitorul SEN", a concluzionat Burduja. Această evoluție semnalează o schimbare de paradigmă în politica energetică, cu accent pe sustenabilitate, eficiență și independență energetică.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.