Pachetul, negociat în mai puțin de o lună, include măsuri obligatorii de economisire a energiei electrice, un plafon pentru veniturile excedentare de pe piață și o taxă pentru a colecta profiturile excedentare ale întreprinderilor.

Acesta intervine în contextul în care inflația în zona euro a atins un nivel de două cifre - 10% - pentru prima dată în istoria monedei unice, în principal din cauza creșterii galopante a facturilor la energie.

Prin aceste măsuri extraordinare, UE intenționează să reducă atât consumul de energie electrică în orele de vârf pentru a reechilibra dezechilibrul dintre cerere și ofertă, cât și să confiște o parte din veniturile pe care producătorii de energie și companiile producătoare de combustibili fosili le-au obținut din cauza prețurilor ridicate.

După o scurtă discuție vineri dimineață, miniștrii au ajuns la un acord și au păstrat în mare parte intactă substanța de bază a pachetului, cu amendamente axate pe flexibilitate și pe punerea în aplicare practică.

Cele trei măsuri aprobate

Cele trei măsuri la nivelul UE:

1. Introducerea economiei de energie obligatorie de 5% în orele de vârf, când gazul joacă un rol mai important în stabilirea prețurilor, și o reducere voluntară de 10% a cererii globale de energie electrică.

2. Un plafon pentru veniturile excedentare obținute de centralele electrice care nu utilizează gaz pentru a produce electricitate, cum ar fi cele solare, eoliene, nucleare, hidroelectrice și de lignit. Plafonul va fi uniform și va fi stabilit la 180 EUR pe megawatt-oră. Toate veniturile care depășesc plafonul vor fi colectate de guverne.

3. Un mecanism de solidaritate pentru a reține parțial profiturile excedentare realizate de companiile producătoare de combustibili fosili (petrol, gaze și cărbune). Autoritățile vor putea impune o taxă de 33% pe profiturile realizate de aceste companii în anul fiscal 2022 - dar numai dacă profiturile reprezintă o creștere de 20% față de media înregistrată în ultimii trei ani.

Fondurile suplimentare obținute prin intermediul celui de-al doilea și al treilea instrument vor fi redirecționate către gospodării și companii aflate în dificultate financiară sub formă de subvenții, tarife reduse sau sprijin pentru venit.

Țărilor care au stabilit deja soluții similare la nivel național li se va permite să își continue schemele dacă urmăresc aceleași obiective ca și pachetul UE.

Deși pachetul reprezintă un pas decisiv înainte în reacția UE la criza energetică, sunt necesare măsuri suplimentare, a declarat Jozef Síkela, ministrul industriei și comerțului din Republica Cehă.

Această țară deține președinția rotativă a Consiliului UE și are sarcina de a modera dezbaterea.

"Nu trebuie să ne oprim aici. Ne aflăm într-un război energetic cu Rusia. Iarna se apropie. Trebuie să acționăm acum. Acum înseamnă acum", a declarat Síkela reporterilor înainte de reuniune.

Omologul său francez, Agnès Pannier-Runacher, a reluat apelul. "Permiteți-mi să fiu foarte clară: va trebui să mergem mult mai repede, mult mai departe și să facem alte propuneri", a declarat ea reporterilor.

Citește și:

Totul despre ajutorul de încălzire, 2022-2023. Află dacă te încadrezi şi ce reducere primeşti

Informaţii despre ajutorul pentru încălzirea locuinţei pentru sezonul rece 2022-2023. 

Ajutorul pentru încălzirea locuinței și suplimentul pentru energie se acordă în funcție de venitul mediu net lunar de până la 1.386 lei/persoană, în cazul familiei și de 2.053 lei, în cazul persoanei singure.

Suma aferentă pentru compensarea procentuală se suportă din bugetul de stat, după cum urmează:

- în proporție de 100% din valoarea de referință, dar nu mai mult decât consumul facturat, în situația în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este de până la 200 lei;

- în proporție de 90%, în situația în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 200,1 lei și 320 lei;

- în proporție de 80%, în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 320,1 lei și 440 lei;

- în proporție de 70%, în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 440,1 lei și 560 lei;

- în proporție de 60%, în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 560,1 lei și 680 lei;

- în proporție de 50%, în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 680,1 lei și 920 lei;

- în proporție de 40%, în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 920,1 lei și 1.040 lei;

- în proporție de 30%, în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 1.040,1 lei și 1.160 lei;

- în proporție de 20%, în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 1.160,1 lei și 1.280 lei;

- în proporție de 10%, în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie este cuprins între 1.280,1 lei și 1.386 lei;

- în proporție de 10%, în situația în care venitul net mediu lunar al persoanei singure este cuprins între 1.280,1 lei și 2.053 lei.

Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.