În total, suma de 4,6 miliarde de lei este mai mică cu 1,88 miliarde de lei față de suma planificată pentru luna iunie, care era de 6,48 de miliarde de lei. Aceste împrumuturi vor fi utilizate pentru refinanțarea datoriei publice și finanțarea deficitului bugetului de stat.

Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, pe parcursul lunii iulie vor fi lansate opt emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 4 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (600 milioane de lei în total).

Astfel, au fost programate licitaţii pentru emisiuni de 500 de milioane de lei, în zilele de 3 iulie, 6 iulie, 10 iulie, 13 iulie, 17 iulie, 20 iulie, 24 iulie şi 27 iulie.

Ministrul Finanțelor: România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale

România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale, reforma sistemului public de pensii, reforma privind guvernanţa companiilor de stat şi reforma salarizării bugetare, afirmă ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.

"Înainte de toate, ne concentrăm pe o serie de măsuri pentru a îmbunătăţi colectarea veniturilor şi a controla cheltuielile publice. Prin îmbunătăţirea administraţiei fiscale, combaterea evaziunii şi promovarea managementului eficient al cheltuielilor, ne propunem să creştem veniturile şi să reducem cheltuielile inutile. Reformele structurale sunt esenţiale. România trebuie să urmărească activ reforme în diverse sectoare, inclusiv pe piaţa muncii, administraţia publică şi întreprinderile de stat. Aici avem reforma pensiilor speciale, reforma sistemului public de pensii, reforma privind guvernanţa companiilor de stat şi reforma salarizării bugetare, fără de care nu putem lua bani din PNRR", a scris ministrul, vineri, pe pagina sa de Facebook.

Acesta aminteşte, în context, că măsurile sunt necesare în situaţia în care România rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condiţiile depăşirii plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate şi creştere.

"Este o realitate: execuţia bugetară la cinci luni arată un deficit de 2,33% din PIB, 37 miliarde de lei. Tot o realitate este şi că România rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condiţiile depăşirii plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate şi creştere. Iar de aici posibilitatea să pierdem bani europeni ce ne sunt alocaţi nu e un miraj. Acesta este punctul de plecare, care înseamnă riscuri pentru stabilitatea noastră fiscală, credibilitatea şi sănătatea generală a economiei", a subliniat ministrul Finanţelor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.