Ministerul Finanţelor a atras, marţi, 75 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de luni, când a împrumutat 2,2 miliarde de lei, la o dobândă de 7,67% pe an, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat benchmark, cu maturitatea reziduală la 109 de luni, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Valoarea nominală a emisiunii suplimentare a fost de 75 de milioane de lei, iar băncile au transmis oferte în valoare de 405 milioane de lei. Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2023, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 4,7 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 645 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, de 5,345 de miliarde de lei, este cu 315 milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în decembrie, de 5,03 de miliarde lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Vezi şi: BCE, recomandare pentru bănci: Fiți mai ”selective” cu acești clienți

Băncile din zona euro trebuie să fie mai selective cu clienţii care fac pariuri riscante pe pieţele financiare, cum sunt de exemplu fondurile speculative, şi să devină mai prudente atunci când îşi gestionează expunerea pe aceşti clienţi, a anunţat vineri Banca Centrală Europeană (BCE), transmite Reuters.

Acest anunţ venit de la BCE arată cum organismele de reglementare sunt mai atente la rolul jucat de instituţiile non-bancare, un sector care a ajuns să reprezinte aproximativ jumătate din sistemul financiar mondial.

Aşa-numitul sector non-bancar s-a umflat după criza financiară globală, pe măsură ce băncile tradiţionale au devenit puternic reglementate, şi, potrivit Consiliului de Stabilitate Financiară din G20, a ajuns la o mărime de 240.000 de miliarde de dolari.

Piaţa non-bancară are buzunare de "îndatorare ascunsă", unde non-bănci, precum fondurile speculative sau companiile care se ocupă cu tradingul, împrumută de la bănci pentru a opera şi a accesa lichiditate.

Andrea Enria, preşedintele Consiliului de supervizare bancară din cadrul BCE, a îndemnat vineri băncile să fie mai stricte cu aceşti clienţi şi să îi refuze atunci când o tranzacţie este mult prea riscantă.

"Eşecul unui client în a furniza informaţii ar trebui să conducă la o abordare mai conservatoare cu privire la garanţii, marje şi limite şi chiar şi la refuzarea clienţilor", a spus Enria, într-o postare pe blog.

Enria a adăugat că BCE a descoperit cum un mediu de dobânzi reduse a "stimulat unele bănci să majoreze volumul capitalului furnizat unor contrapărţi riscante şi mai puţin transparente, inclusiv instituţii financiare non-bancare, precum fonduri speculative şi vehiculele de tip family offices".

Colapsul fondului Archegos, în 2021, a provocat pierderi mari băncii elveţiene Credit Suisse şi altor bănci, iar BCE a derulat o analiză asupra modului în care băncile din zona euro gestionează riscul unui default al clientului cu privire la un contract pe derivative.

De asemenea, BCE a analizat legăturile între bănci şi traderii de materii prime precum şi între companiile de energie, după evoluţiile volatile apărute pe aceste pieţe ca urmare a războiului din Ucraina.

Andrea Enria a dezvăluit că BCE a identificat "unele progrese", dar şi "mai multe deficienţe semnificative", care variază de la garanţiile cerute de bănci de la aceşti clienţi şi până la prevederile legale ale contractelor lor. Enria a subliniat că BCE "va utiliza toate instrumentele de supervizare din arsenalul său pentru a se asigura că băncile pe care le urmăreşte vor corecta aceste deficienţe".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.