Ministerul Energiei a identificat șapte amenajări hidroenergetice ale Hidroelectrica pe care le consideră eligibile pentru deblocare după decizia Curții Constituționale privind investițiile energetice din ariile naturale protejate. Unele dintre proiecte au un grad fizic de realizare de peste 80–90%, însă termenele avansate de autorități ajung până în 2030, iar pentru hidrocentrala de la Răstolița punerea în funcțiune rămâne incertă.
Curtea Constituțională a respins, la 24 iunie 2026, obiecția formulată de președintele României asupra legii care modifică regimul investițiilor energetice din ariile naturale protejate.
Într-un răspuns transmis DCBusiness, Ministerul Energiei susține că decizia CCR permite continuarea demersurilor legislative și administrative pentru finalizarea amenajărilor hidroenergetice începute înainte de anul 2007.
Instituția afirmă că aceste investiții ar putea contribui atât la creșterea producției interne, cât și la echilibrarea Sistemului Electroenergetic Național, în special în contextul extinderii producției de energie solară și eoliană.
Cele șapte amenajări care ar putea fi deblocate
Lista transmisă de Ministerul Energiei cuprinde următoarele obiective ale Hidroelectrica:
- Amenajarea hidroenergetică Pașcani;
- Amenajarea hidroenergetică Răstolița;
- Amenajarea hidroenergetică Surduc–Siriu;
- Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, pe sectorul Livezeni–Bumbești;
- Amenajarea hidroenergetică a râului Olt, pe sectorul Cornetu–Avrig;
- Complexul hidrotehnic și energetic Cerna–Motru–Tismana, etapa a II-a;
- Amenajarea hidroenergetică Cerna–Belareca.
Proiectele se află în stadii diferite, însă Ministerul le descrie drept investiții aflate, în general, într-un grad avansat de execuție.
Răstolița este realizată în proporție de 91%, dar termenul rămâne incert
Cel mai ridicat grad fizic de realizare este indicat pentru amenajarea hidroenergetică Răstolița: 91%.
Proiectul are o putere instalată de 35,5 MW și o producție estimată la 39,51 GWh pe an. Cu toate acestea, în dreptul anului estimat pentru punerea în funcțiune, Ministerul Energiei a trecut mențiunea „incert”.
Situația arată că un grad ridicat de execuție nu înseamnă automat că investiția poate fi finalizată și pusă rapid în funcțiune. Pe lângă lucrările propriu-zise, proiectele trebuie să depășească obstacolele juridice și să obțină avizele și acordurile de mediu necesare.
Surduc–Siriu și Livezeni–Bumbești, printre cele mai mari proiecte
Amenajarea Surduc–Siriu este prezentată cu un grad fizic de realizare de 85%, o putere instalată de 97 MW și o producție estimată de 274 GWh pe an. Punerea în funcțiune este estimată pentru 2028.
Amenajarea râului Jiu pe sectorul Livezeni–Bumbești este realizată fizic în proporție de 87%. Proiectul are o capacitate de 65,24 MW și ar urma să producă aproximativ 259 GWh pe an. Termenul indicat este tot anul 2028.
AHE Pașcani este realizată fizic în proporție de 80%, are o putere de 9,4 MW și o producție estimată la 25,3 GWh pe an. Ministerul estimează punerea în funcțiune în 2028.
Pentru amenajarea Cerna–Belareca este indicat un grad de realizare de 82%, o putere instalată de 21,7 MW și o producție anuală estimată de 53,5 GWh. Termenul avansat este anul 2030.
Situație diferită de la o centrală la alta pe râul Olt
Amenajarea râului Olt pe sectorul Cornetu–Avrig are o situație mai complexă, fiind compusă din mai multe obiective.
Ministerul indică o capacitate de 131 MW și o producție estimată de 362 GWh pe an pentru întreaga amenajare. Pentru componentele Lotrioara, Câineni și Racovița sunt menționate 72 MW și o producție de 198 GWh pe an.
Gradul de realizare diferă considerabil:
- Cornetu – 100%;
- Robești – 100%;
- Racovița – 95%;
- Câineni – 24%;
- Lotrioara – 1%.
Punerea în funcțiune este estimată pentru 2028 în cazul Racovița și Câineni și pentru 2029 în cazul Lotrioara.
Complexul Cerna–Motru–Tismana, etapa a II-a, are un grad general de realizare de 65%. Pentru treapta de cădere Clocotiș este indicat un progres fizic de 90%. Producția estimată este de 13,6 GWh pe an, iar termenul indicat de Minister este 2030.
Ministerul estimează o reducere cu 15% a importurilor de energie
Ministerul Energiei susține că, dacă cele șapte capacități ar fi fost puse în funcțiune la începutul anului 2024, producția lor ar fi permis reducerea cu aproximativ 15% a importurilor de energie electrică înregistrate în acel an.
Instituția nu prezintă însă în răspuns metodologia utilizată pentru această estimare și nici volumul exact de energie luat în calcul.
Potrivit Ministerului, producția anuală a noilor capacități ar fi echivalentă cu consumul a peste 200.000 de gospodării.
Autoritățile insistă însă că importanța proiectelor nu trebuie măsurată doar prin cantitatea de energie produsă. Hidrocentralele pot porni și își pot modifica rapid producția, fiind utilizate pentru echilibrarea rețelei atunci când producția solară sau eoliană scade brusc.
Noile capacități ar putea participa la reglajul secundar, la rezerva terțiară rapidă și la furnizarea energiei reactive, susține Ministerul Energiei. Amenajările ar avea și funcții privind stocarea apei, regularizarea debitelor și reducerea riscului de inundații.
Ce informații nu a transmis Ministerul
Răspunsul Ministerului nu precizează valoarea actualizată a fiecărei investiții și nici suma care mai trebuie cheltuită pentru finalizare.
De asemenea, nu sunt detaliate:
- avizele care mai trebuie obținute pentru fiecare proiect;
- motivele juridice și administrative concrete ale fiecărui blocaj;
- data la care lucrările ar putea fi efectiv reluate;
- procedurile de evaluare de mediu care vor rămâne obligatorii;
- riscul ca unele proiecte să fie în continuare blocate de legislația europeană privind siturile Natura 2000.
Ministerul nu a indicat nici dacă noul cadru legislativ ar putea debloca alte investiții energetice, din domeniul transportului sau al infrastructurii de rețea, răspunsul fiind concentrat exclusiv asupra proiectelor Hidroelectrica.