Proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești rămâne unul dintre cele mai importante pariuri energetice ale României, dar și unul dintre cele mai sensibile din punctul de vedere al costurilor, riscurilor tehnologice și transparenței. Într-un răspuns transmis la solicitarea DCBusiness, Ministerul Energiei arată că proiectul a parcurs etapele FEED 1 și FEED 2, se află înaintea fazei Pre-EPC și că dezvoltarea lui depinde de îndeplinirea unor condiții tehnice, comerciale și investiționale. Printre aspectele analizate se află inclusiv emanațiile de gaze din proximitatea amplasamentului de la Doicești.
Ministerul Energiei precizează că proiectul SMR de la Doicești este dezvoltat de RoPower Nuclear S.A., companie de proiect înființată de SN Nuclearelectrica S.A. și Nova Power & Gas, în baza acordului de colaborare încheiat în noiembrie 2021 între Nuclearelectrica și NuScale pentru implementarea tehnologiei NuScale în România.
Potrivit răspunsului transmis DCBusiness, proiectul a parcurs etapele FEED 1 și FEED 2 și se află în perioada premergătoare etapei Pre-EPC. Această precizare este importantă, pentru că arată că proiectul nu se află încă în faza execuției propriu-zise. În prezent, activitățile vizează pregătirea documentației tehnice, comerciale și investiționale necesare pentru eventualele etape ulterioare.
Ministerul arată că strategia de implementare presupune parcurgerea mai multor etape: autorizare, pregătirea amplasamentului, construcție, punere în funcțiune și operare comercială. Calendarul rămâne însă orientativ și depinde de rezultatele evaluărilor tehnice, de autorizare și de investiție, precum și de îndeplinirea condițiilor necesare pentru trecerea în fazele următoare.
Cu alte cuvinte, proiectul este prezentat ca avansat în etapa de pregătire, dar nu ca o investiție intrată deja în faza ireversibilă de construcție.
Citește și: EXCLUSIV Dosar SMR Doicești. CNCAN confirmă ce nu se spusese clar până acum
Una dintre întrebările importante vizează costul total al proiectului SMR de la Doicești. Ministerul Energiei nu oferă o valoare actualizată, precizând că estimările privind costul total sunt analizate și actualizate în cadrul studiilor de fezabilitate și al activităților derulate de compania de proiect și de partenerii contractuali.
Instituția menționează că informațiile privind structura costurilor și estimările financiare actualizate sunt informații sensibile din punct de vedere comercial. Pentru detalii suplimentare, Ministerul trimite către SN Nuclearelectrica S.A. și RoPower Nuclear S.A.
Aceeași abordare apare și în cazul structurii de finanțare. Ministerul precizează că aceasta este în curs de dezvoltare și analiză în cadrul etapelor curente ale proiectului. Singura mențiune concretă este legată de sprijinul financiar extern pentru activitățile FEED 2, inclusiv prin angajamentul financiar acordat de US EXIM Bank pentru această etapă.
Nu sunt indicate, în răspunsul Ministerului, procentele sau sumele care ar urma să fie suportate de Nuclearelectrica, RoPower Nuclear, finanțatori externi sau, direct ori indirect, de statul român.
La întrebarea privind existența unor garanții de stat, scrisori de confort, memorandumuri de sprijin sau alte forme de asumare financiară publică, Ministerul Energiei răspunde că eventualele garanții, memorandumuri sau mecanisme financiare specifice proiectului fac obiectul unor analize instituționale și comerciale aflate în derulare.
Pentru informații privind eventuale angajamente contractuale sau documente comerciale specifice, Ministerul trimite din nou către Nuclearelectrica și RoPower Nuclear.
Formularea nu confirmă existența unor garanții de stat, dar nici nu exclude explicit posibilitatea unor forme de sprijin financiar sau instituțional aflate în analiză. Din acest motiv, tema rămâne una sensibilă, mai ales în contextul în care un proiect de tip first-of-a-kind presupune riscuri tehnologice, comerciale și financiare care trebuie clar distribuite contractual.
Unul dintre cele mai importante elemente din răspunsul Ministerului Energiei vizează amplasamentul de la Doicești. Întrebat dacă au fost identificate emanații de gaze naturale în zona adiacentă amplasamentului, Ministerul arată că în cadrul etapelor de evaluare și dezvoltare au fost analizate inclusiv condițiile geologice și caracteristicile amplasamentului.
Instituția precizează că una dintre condițiile avute în vedere pentru continuarea proiectului este implementarea unei soluții privind aspectele asociate prezenței unor emanații de gaze din proximitatea amplasamentului Doicești.
Această formulare este relevantă pentru că nu respinge existența problemei, ci arată că ea este inclusă în evaluările tehnice și de siguranță. Ministerul mai precizează că aceste aspecte fac obiectul evaluărilor specifice procesului de autorizare nucleară, în conformitate cu standardele CNCAN și ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.
Este important de subliniat că răspunsul Ministerului nu indică un pericol iminent și nu formulează concluzii privind imposibilitatea dezvoltării proiectului. Totuși, faptul că este menționată necesitatea unei soluții pentru emanațiile de gaze arată că amplasamentul ridică probleme tehnice care trebuie rezolvate înainte de trecerea la etapele următoare.
Ministerul Energiei susține că proiectele nucleare sunt supuse unor procese complexe și riguroase de evaluare și autorizare, inclusiv din perspectiva condițiilor geologice, geotehnice, seismice și de siguranță nucleară.
Potrivit instituției, în procesul de selecție și evaluare a amplasamentului au fost aplicate criterii tehnice bazate pe metodologia Agenției Internaționale pentru Energie Atomică privind selectarea amplasamentelor pentru instalații nucleare.
Ministerul amintește și misiunea independentă AIEA desfășurată în anul 2022, care ar fi confirmat abordarea graduală adoptată pentru selectarea și evaluarea amplasamentului, recomandând continuarea investigațiilor geologice și seismice detaliate în etapele ulterioare ale proiectului.
În privința studiilor tehnice detaliate, inclusiv a celor geotehnice, Ministerul precizează că acestea sunt realizate de entități specializate contractate de compania de proiect. Pentru consultarea lor sau pentru eventuala publicare, instituția trimite către Nuclearelectrica și RoPower Nuclear.
Ministerul Energiei arată că amplasamentul Doicești a fost selectat în urma unui proces de evaluare tehnică și multicriterială, realizat conform metodologiilor AIEA privind selectarea amplasamentelor pentru instalații nucleare.
În cadrul procesului au fost analizate mai multe amplasamente din România, inclusiv foste amplasamente energetice, amplasamente industriale și locații evaluate anterior în cadrul programului nuclear național.
Doicești a fost ales inclusiv pentru caracterul său de tip brownfield, fiind vorba despre fosta termocentrală, pentru existența infrastructurii energetice deja dezvoltate, pentru posibilitatea unei implementări mai rapide și pentru evitarea utilizării unor terenuri agricole sau a unor noi exproprieri.
Ministerul mai arată că proiectul este văzut ca parte a tranziției energetice, prin înlocuirea unor capacități energetice poluante cu tehnologii cu emisii reduse de carbon.
O altă temă importantă privește riscul tehnologic, în condițiile în care NuScale nu are încă o centrală SMR construită și operațională comercial nicăieri în lume.
Ministerul Energiei afirmă că tratează cu maximă responsabilitate caracterul inovator al tehnologiei SMR și aspectele specifice unui proiect de tip first-of-a-kind, inclusiv din perspectiva gestionării riscurilor tehnologice și investiționale.
Instituția subliniază că dezvoltarea proiectului se realizează în conformitate cu standardele internaționale de siguranță nucleară și cu implicarea autorităților competente de reglementare și a partenerilor internaționali relevanți.
Ministerul invocă, de asemenea, faptul că tehnologia NuScale este prima tehnologie SMR care a obținut aprobarea de proiect din partea U.S. Nuclear Regulatory Commission, element care ar fi fost relevant în procesul de selecție tehnologică.
În același timp, Ministerul arată că proiectul este etapizat, iar continuarea lui depinde de îndeplinirea unor cerințe și condiții tehnice, comerciale și investiționale. Etapele actuale au rolul de a fundamenta deciziile ulterioare privind fezabilitatea tehnică, economică și investițională.
Întrebat cum răspunde criticilor potrivit cărora România ar putea deveni teren de testare pentru o tehnologie care nu a fost încă validată comercial, Ministerul Energiei respinge această interpretare.
Instituția susține că România nu devine „teren de testare” în afara standardelor și practicilor internaționale aplicabile domeniului nuclear. Proiectul este dezvoltat în cooperare cu parteneri instituționali și industriali internaționali și parcurge etape succesive de evaluare tehnică, economică și de autorizare, în conformitate cu standardele CNCAN, AIEA și ale autorităților de reglementare relevante din SUA.
Ministerul mai arată că proiectul este analizat inclusiv din perspectiva contribuției sale la securitatea energetică regională, decarbonizarea sistemului energetic și dezvoltarea de noi capacități energetice cu emisii reduse de carbon.
Tonul răspunsului este unul prudent: Ministerul nu neagă caracterul inovator al tehnologiei și nici elementele specifice unui proiect first-of-a-kind, dar insistă că proiectul este evaluat etapizat și în cadrul standardelor internaționale de siguranță nucleară.
În ceea ce privește stadiul contractual, Ministerul Energiei precizează că proiectul se află în etapa premergătoare fazei EPC, iar activitățile derulate vizează pregătirea documentației tehnice, comerciale și investiționale necesare pentru eventualele etape ulterioare de implementare.
Aceasta înseamnă că, din răspunsul Ministerului, nu rezultă existența unor contracte ferme de execuție pentru construirea efectivă a centralei. Pentru detalii privind stadiul contractual, instituția trimite către Nuclearelectrica și RoPower Nuclear.
La întrebările privind obligațiile concrete ale NuScale, penalitățile în cazul nerespectării termenelor sau parametrilor tehnici, precum și rolul Fluor, Samsung C&T și al celorlalți parteneri, Ministerul invocă natura comercială a contractelor și recomandă solicitarea informațiilor de la compania de proiect.
Ministerul Energiei nu oferă nici o estimare privind impactul viitoarei centrale SMR asupra facturilor consumatorilor sau asupra costurilor sistemului energetic.
Instituția arată că proiectul este analizat din perspectiva contribuției la securitatea energetică, decarbonizarea sistemului energetic și compensarea retragerii treptate a capacităților pe cărbune prevăzute în documentele strategice naționale.
Pentru informații privind eventualul impact estimat asupra costurilor sistemului energetic și modelele economice asociate proiectului, Ministerul trimite din nou către Nuclearelectrica și RoPower Nuclear.
Aceeași formulă este folosită și în cazul analizelor comparative între costul energiei produse de viitoarea centrală SMR și costul altor surse de producție disponibile pentru România.
În finalul răspunsului, Ministerul Energiei afirmă că susține principiile transparenței instituționale, dar cu respectarea cadrului legal privind protecția informațiilor comerciale, tehnice sensibile, a informațiilor clasificate și a documentelor aflate în proceduri contractuale sau investiționale în desfășurare.
Această poziție explică de ce multe dintre răspunsurile la întrebările-cheie nu conțin date concrete, ci trimit către Nuclearelectrica și RoPower Nuclear.
Din perspectiva interesului public, situația ridică însă o întrebare legitimă: cât de mult poate fi protejată prin invocarea sensibilității comerciale o investiție strategică aflată în centrul politicii energetice a României, mai ales dacă proiectul va implica, direct sau indirect, sprijin public, garanții, finanțări externe sau riscuri asumate de companii controlate de stat.
Răspunsul Ministerului Energiei confirmă că proiectul SMR de la Doicești rămâne o prioritate strategică pentru România, fiind prezentat ca parte a tranziției energetice, a decarbonizării și a creșterii securității energetice.
În același timp, documentul arată că proiectul se află încă într-o etapă de pregătire, nu de execuție, iar elemente importante rămân neclare pentru public: costul actualizat, structura finanțării, eventualele garanții, clauzele contractuale, penalitățile, calendarul ferm și impactul asupra facturilor.
Cel mai sensibil element tehnic confirmat de Minister este existența unor aspecte asociate emanațiilor de gaze din proximitatea amplasamentului Doicești, pentru care continuarea proiectului presupune implementarea unei soluții.
Prin urmare, proiectul SMR de la Doicești poate fi prezentat, în mod echilibrat, ca o investiție cu miză strategică ridicată, dar aflată încă în faza în care deciziile finale trebuie fundamentate pe date tehnice, economice și de siguranță clare. Iar pentru un proiect nuclear inovator, transparența asupra acestor date nu este un detaliu administrativ, ci o condiție esențială pentru încrederea publică.
