Aproape 9.600 de firme şi-au suspendat activitatea în primele opt luni ale acestui an, în creştere cu peste 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cele mai multe dintre acestea au fost din Bucureşti, capitala fiind urmată de judeţele Cluj, Iaşi şi Braşov. În aceeaşi perioadă deficitul balanţei comerciale a crescut la 22 de miliarde de euro, în condiţiile în care exporturile au urcat cu 25%, iar importurile s-au majorat cu 31 de procente, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. 

Deficitul este cu aproape 7,4 miliarde de euro mai mare decât cel registrat în perioada corespunzătoare din 2021. Analistul economic Constantin Rudniţchi spune că datele sunt mai mult decât îngrijorătoare şi încearcă să identifice cauzele acestei evoluţii.

Constantin Rudniţchi: "Singura explicaţie pe care o găsesc este aceea că a funcţionat poate creşterea aceasta de venituri, a funcţionat zona aceasta de dobânzi foarte mici."

Dacă pe termen mediu şi lung soluţia este legată de măsuri pentru revenirea pe excedent sau măcar la un echilibru în sectoare în care România avea tradiţia exportului, Constantin Rudniţchi explică faptul că pentru a modera pe termen scurt creşterea deficitului balanţei comerciale este necesar să se acţioneze asupra consumului.

Constantin Rudniţchi: "Consumul este într-o uşoară încetinire, o arată Banca Naţională, o arată şi cifrele de comerţ cu amănuntul pe care le-am văzut recent."

Deficitul balanţei comerciale este un indicator macroeconomic ce ne arată performanţa scăzută a economiei româneşti, iar pe de altă parte pune şi presiune pe deprecierea leului faţă de euro, aşa încât este nevoie de investiţii şi în special de cele din fonduri europene. Constantin Rudniţchi concluzionează că singura parte bună a acestui deficit de balanţă comercială ridicat este aceea că, existând o cerere internă atât de mare pe aproape toate zonele, companiile, atât româneşti, cât şi străine, pot veni să producă şi să vândă în ţara noastră, având aproape certitudinea unei pieţe de desfacere asigurată, transmite Rador.

Citeşte şi: Plafonare temporară a prețului la gaze, o variantă pentru UE

Uniunea Europeană ar trebui să introducă o plafonare temporară a preţului la gazele naturale până când va putea fi adoptat un nou index al preţurilor, a declarat miercuri, în Parlamentul European, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Reuters.

"Introducerea unei plafonări generale a preţului la gaz este o soluţie temporară până când vom dezvolta un nou index al preţurilor în UE care să asigure o mai bună funcţionare a pieţei, iar Comisia a început să lucreze deja la asta", a spus ea.

Von der Leyen a mai afirmat că va explica într-o scrisoare adresată liderilor din UE, care se reunesc de joi la Praga, faptul că UE ar trebui să introducă un sistem comun de achiziţie a energiei.

Şefa CE a atras atenţia totodată că ţările din UE trebuie să îşi intensifice protecţia infrastructurii esenţiale, prin realizarea de teste de stres şi prin supravegherea prin satelit pentru a detecta potenţiale ameninţări.

"Actele de sabotaj împotriva conductelor Nord Stream au arătat cât de vulnerabilă este infrastructura noastră energetică. Este în interesul tuturor europenilor ca această infrastructură esenţială să fie mai bine protejată", a declarat ea în discursul din PE.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.