Chiar dacă avansul economiei va încetini anul viitor, ritmul de creştere va accelera din nou din semestrul doi din 2023, a dat asigurări Varga.

Acesta a adăugat: "Conform calculelor noastre, creşterea economiei ungare va fi anul acesta de aproximativ 4,5%. Nivelul ridicat al investiţiilor şi piaţa solidă a forţei de muncă continuă să sprijine economia, deşi nivelul ridicat al consumului ar urma să se atenueze din cauza inflaţiei ridicate".

Oficialul ungar a explicat că "nu se observă efecte negative ale războiului asupra datelor privind piaţa muncii. Cererea pentru angajaţi a rămas solidă şi în trimestrul trei din 2022".

"Spre deosebire de alte state membre UE, Ungaria are şanse mari să evite recesiunea, cu un avans al economiei de aproximativ 1%, urmând ca în 2023 sau în 2024 să revenim la ritmul anterior de creştere, de aproximativ 4%", a declarat ministrul de Finanţe,

Acesta şi-a exprimat speranţa că se va înregistra din nou excedent bugetar în octombrie, după un plus de 181 miliarde de forinţi în septembrie, în urma măsurilor Guvernul de a ţine sub control cheltuielile.

De asemenea, Varga şi-a exprimat încrederea că până la finalul anului s-ar putea ajunge la un acord de finanţare cu Uniunea Europeană. Forintul s-a depreciat la un nivel record faţă de euro, din cauza disputei Budapestei cu liderii UE privind problemele legate de statul de drept, care blochează acordarea fondurilor europene. De asemenea, în septembrie rata anuală a inflaţiei în Ungaria a urcat la nivelul record de 20,1%, de la 15,6% în august.

Separat, Institutul Central de Statistică (KSH) a anunţat că salariul mediu brut în Ungaria a crescut în ritm anual cu 16,5% în august, după un avans de 15,3% în iulie.

Creşterea salariilor a fost alimentată de majorarea salariului minim, precum şi de majorările salariale programate anterior şi de majorările salariale suplimentare, a informat KSH.

Conform Eurostat, 13 state membre din estul şi sudul UE aveau la începutul acestui an salarii minime sub 1.000 de euro pe lună: Bulgaria (332 euro), Letonia (500 euro), România (515 euro), Ungaria (542 euro), Croaţia (624 euro), Slovacia (646 euro), Cehia (652 euro), Estonia (654 euro), Polonia (655 euro), Lituania (730 euro), Grecia (774 euro), Malta (792 euro) şi Portugalia (823 euro).

Veste proastă pentru români! O nouă creştere pentru ROBOR!

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut luni la 8,19% pe an, de la 8,18% pe an, vineri, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 8,30% pe an, de la 8,29% pe an anterior, iar ROBOR la 12 luni a rămas la nivelul de vineri, de 8,41% pe an.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 4,06% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul II 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 2,65%.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.