Aproape 360.000 de societăți figurează active și în funcțiune la Registrul Comerțului, dar nu se regăsesc între firmele care au depus bilanț la Ministerul Finanțelor, potrivit datelor prezentate de Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României.
Într-un dialog cu analistul politic Bogdan Chirieac, la DCNews, Mihai Daraban a atras atenția asupra unei rupturi majore între bazele de date ale instituțiilor statului. Numărul firmelor aflate în această zonă neclară ar fi crescut de peste două ori în ultimii 12 ani.
„V-am spus cifra de 945.739 care au depus bilanțul. Dar, dacă vă duceți la Registrul Comerțului, entitate a statului român, sub Ministerul Justiției, sunt 1.305.000 de firme care figurează active și în funcțiune. Deci, practic, vorbim de 360.000 de firme care, repet, figurează active și în funcțiune, dar nu depun nimic”, a declarat Mihai Daraban.
Președintele CCIR susține că fenomenul a luat amploare puternic în ultimul deceniu. La începutul mandatului său la conducerea Camerei de Comerț, diferența dintre firmele considerate active și cele care își depuneau bilanțul ar fi fost mult mai mică.
„Cifra aceasta, acum 12 ani, când am preluat eu mandatul la Camera Națională, era de 140.000. Am tot venit și pe la dumneavoastră în studio și am zis: «Domnule, vedeți că s-a făcut 180.000, vedeți că s-a făcut 210.000, 240.000?». Văd că nu zice nimeni nimic”, a afirmat Daraban în dialogul cu Bogdan Chirieac.
Diferența rezultată din cifrele prezentate este de 359.261 de societăți. Totuși, aceasta nu înseamnă automat că toate firmele respective desfășoară activități ilegale sau fac evaziune fiscală. În această categorie pot intra și societăți care nu mai desfășoară activitate în realitate, firme nou-înființate ori entități aflate în situații juridice sau administrative diferite.
Problema ridicată de Daraban este că ele continuă să figureze drept active și în funcțiune într-o bază de date a statului, fără să apară între societățile care și-au raportat rezultatele financiare.
În discuția cu Bogdan Chirieac, președintele CCIR a prezentat un exemplu ipotetic prin care o societate ar putea efectua tranzacții, ar încasa inclusiv TVA, iar ulterior nu și-ar mai îndeplini obligațiile de raportare.
Într-o asemenea situație, susține Daraban, firma ar putea ajunge în atenția inspectorilor fiscali în urma unui control încrucișat realizat la unul dintre partenerii săi comerciali.
„Practic, nu poți să pici decât la un control încrucișat al ANAF-ului. Dar se pare, domnule Bogdan Chirieac, din moment ce această cifră a nedeponenților de bilanț crește, bănuiesc că merge treaba. Adică funcționează acest sistem”, a spus Mihai Daraban.
Declarația reprezintă aprecierea președintelui CCIR și nu o constatare oficială potrivit căreia toate cele aproximativ 360.000 de firme ar fi implicate în evaziune. Discrepanța indică însă o vulnerabilitate administrativă care poate fi exploatată de societățile înființate pentru fraude, tranzacții fictive sau acumularea unor datorii fiscale.
Daraban a declarat că a discutat această problemă cu reprezentanții ANAF și că ar fi primit promisiunea că bazele de date ale Registrului Comerțului și Ministerului Finanțelor vor fi corelate.
„Am promisiunea că, de la anul, aceste lucruri vor fi netezite, adică să se cupleze odată pentru totdeauna baza de date a Registrului cu cea de la Finanțe și lucrul acesta să ajute tocmai la combaterea evaziunii fiscale”, a declarat președintele CCIR.
Afirmația indică deocamdată o promisiune comunicată lui Mihai Daraban, nu un calendar oficial prezentat public de ANAF sau de Ministerul Finanțelor.
O conectare automată a celor două sisteme ar permite autorităților să identifice mai rapid societățile care figurează active la Registrul Comerțului, dar nu depun situații financiare și nu își îndeplinesc obligațiile declarative.
Legislația intrată în vigoare la 1 ianuarie 2026 îi permite ANAF să declare o societate inactivă fiscal dacă aceasta nu depune situațiile financiare anuale în cel mult cinci luni de la expirarea termenului legal.
ANAF a explicat că măsura urmărește reducerea numărului firmelor care nu mai desfășoară activitate reală, dar continuă să existe în evidențele fiscale și pot fi utilizate pentru fraude, evaziune sau tranzacții fictive.
Declararea inactivității nu șterge însă obligațiile fiscale. Firma trebuie în continuare să declare și să plătească taxele datorate. Totodată, societățile declarate inactive după intrarea în vigoare a noilor reguli și care nu se reactivează în termenul prevăzut de lege pot ajunge în procedura de dizolvare.
Mihai Daraban a arătat că analiza CCIR se bazează în primul rând pe datele societăților care au depus efectiv situațiile financiare.
Potrivit cifrelor prezentate de acesta, numărul firmelor care au raportat a crescut de la 917.881 la 945.739. Cifra de afaceri cumulată ar fi urcat de la 527,8 miliarde de euro la 556,4 miliarde de euro.
„Eu m-aș rezuma la firmele care depun bilanțul la organele fiscale, care au raportat și profit, și pierdere, care au raportat și câți salariați au. Dacă cifra este în creștere, eu nu pot să intru în corul de bocitoare, să spun că merge prost”, i-a declarat Daraban lui Bogdan Chirieac.
Dincolo de evoluția companiilor care raportează, discrepanța de aproximativ 360.000 de firme rămâne însă problema majoră semnalată de președintele CCIR: statul nu are încă o imagine unitară și actualizată asupra societăților care figurează oficial active în România.
