Mesajul din SPV care arată că ANAF îți verifică deja firma

ANAF nu trebuie să trimită neapărat inspectorii la sediul unei firme pentru a verifica dacă taxele au fost declarate corect. Fiscul poate analiza informațiile pe care le deține deja, poate compara declarațiile și documentele primite din alte surse și poate solicita firmei explicații, fără a deschide o inspecție fiscală clasică.

Procedura poartă numele de „verificare documentară” și poate ajunge până la emiterea unei decizii de impunere, dacă diferențele identificate de ANAF nu sunt clarificate de contribuabil.

Subiectul revine în atenție după ce ANAF a publicat, la 8 iulie 2026, un proiect de ordin privind modificarea formularului „Invitație pentru audiere”, utilizat în această procedură. Schimbarea urmărește corelarea formularului cu noile reguli privind întâlnirile prin videoconferință, contribuabilul urmând să aibă două zile lucrătoare pentru a opta pentru audierea online, în locul termenului de 24 de ore prevăzut în formularul actual.

Ce este verificarea documentară

Verificarea documentară este o formă de control fiscal distinctă de inspecția fiscală. Codul de procedură fiscală permite ANAF să analizeze coerența situației fiscale a unei firme pe baza documentelor existente în dosarul fiscal, precum și a informațiilor și documentelor transmise de terți sau deținute deja de organul fiscal.

Practic, Fiscul poate compara datele declarate de firmă cu cele existente în propriile sisteme sau primite din alte surse. Verificarea poate fi realizată de structurile de inspecție fiscală, de inspectorii antifraudă și de structurile care verifică situația fiscală personală. Antifrauda are competență pentru efectuarea verificărilor documentare pe întreg teritoriul țării.

Procedura nu trebuie confundată cu o simplă cerere informală de clarificări. În urma ei, ANAF poate stabili obligații fiscale suplimentare și poate emite o decizie de impunere.

ANAF nu trimite aviz de inspecție fiscală

Una dintre cele mai importante diferențe este modul în care începe controlul.

În cazul unei inspecții fiscale, ANAF trebuie, de regulă, să transmită un aviz înainte de începerea verificărilor. Avizul se comunică cu 30 de zile înainte pentru marii contribuabili și cu 15 zile înainte pentru ceilalți contribuabili, cu excepțiile prevăzute de lege. Documentul trebuie să indice data începerii, obligațiile fiscale și perioadele care vor fi controlate.

Pentru verificarea documentară, Codul de procedură fiscală nu prevede un aviz prealabil similar. Din succesiunea stabilită de lege rezultă că ANAF poate începe analiza documentelor pe care le deține, iar firma poate afla despre procedură atunci când Fiscul constată diferențe și îi transmite înștiințarea și solicitarea de documente.

Așadar, lipsa unui aviz de inspecție fiscală nu înseamnă că firma nu este deja verificată.

ANAF poate verifica doar anumite operațiuni

Verificarea documentară poate fi mult mai țintită decât o inspecție fiscală generală.

ANAF stabilește perioadele care urmează să fie analizate în funcție de riscul fiscal identificat. Fiscul poate selecta una sau mai multe perioade, dar și una sau mai multe operațiuni efectuate într-un anumit interval. Procedura se desfășoară în interiorul termenului de prescripție a dreptului organului fiscal de a stabili creanțe fiscale.

De exemplu, verificarea poate viza o anumită categorie de tranzacții sau o diferență identificată între declarațiile depuse și informațiile existente în bazele ANAF, fără ca întreaga activitate a societății să fie supusă imediat unei inspecții fiscale.

Firma are 30 de zile să răspundă

Dacă ANAF constată diferențe față de taxele, veniturile, bunurile impozabile sau informațiile declarate, instituția trebuie să înștiințeze contribuabilul și să îi solicite documentele și explicațiile scrise necesare pentru clarificarea situației.

Firma are la dispoziție 30 de zile de la comunicarea înștiințării pentru a transmite răspunsul. Pentru motive temeinic justificate, contribuabilul poate solicita prelungirea termenului, iar organul fiscal poate aproba această cerere.

Documentele utilizate în cadrul procedurii sunt stabilite prin Ordinul ANAF nr. 3.666/2020 și includ:

- solicitarea de documente și informații;

- invitația pentru audiere;

- dispoziția de măsuri;

- decizia de impunere privind obligațiile fiscale principale stabilite în urma verificării documentare.

Dacă firma nu prezintă documentele, dacă acestea sunt incorecte sau incomplete ori dacă documentele confirmă diferențele identificate, ANAF poate emite o decizie de impunere sau poate dispune alte măsuri pentru respectarea legislației fiscale.

Audierea firmei este obligatorie

Înainte de emiterea deciziei, contribuabilul are dreptul să fie audiat și să își prezinte explicațiile.

Codul de procedură fiscală prevede că o decizie de impunere emisă fără audierea contribuabilului este nulă, cu excepția situației în care acesta anunță în scris că renunță la audiere. După audiere, firma are dreptul să transmită un punct de vedere scris în termen de cinci zile lucrătoare. Termenul poate fi prelungit cu încă maximum cinci zile lucrătoare, pentru motive justificate.

ANAF trebuie să emită decizia în cel mult 25 de zile lucrătoare de la data audierii. Audierea poate avea loc fizic sau prin videoconferință, dacă sunt respectate condițiile procedurii aprobate în 2026.

Proiectul aflat acum în dezbatere actualizează formularul de audiere, astfel încât contribuabilul să aibă două zile lucrătoare pentru a comunica opțiunea de participare prin videoconferință.

Diferența față de inspecția fiscală

Inspecția fiscală este o procedură mai amplă. Aceasta verifică legalitatea și conformitatea declarațiilor, evidențele contabile și fiscale, modul de calcul al taxelor și situațiile de fapt relevante. Inspectorii pot verifica locurile în care se desfășoară activitatea sau în care se află bunurile impozabile și întocmesc, la final, un raport de inspecție fiscală.

Durata legală a inspecției poate ajunge la 180 de zile pentru marii contribuabili, 90 de zile pentru contribuabilii mijlocii și 45 de zile pentru ceilalți contribuabili.

Verificarea documentară este, în schimb, concentrată asupra informațiilor și operațiunilor selectate de ANAF. Ea se desfășoară, în principal, pe baza documentelor și a informațiilor disponibile, fără procedura clasică de începere a inspecției și fără întocmirea unui raport de inspecție fiscală.

Acest lucru nu o face însă lipsită de consecințe. ANAF poate stabili direct obligații fiscale suplimentare, chiar dacă niciun inspector nu a intrat în sediul firmei.

Decizia nu închide definitiv perioada verificată

Decizia de impunere emisă în urma verificării documentare este emisă „sub rezerva verificării ulterioare”. Cu alte cuvinte, faptul că o anumită operațiune sau perioadă a fost analizată documentar nu exclude automat o verificare ulterioară, în condițiile prevăzute de lege.

Împotriva deciziei de impunere sau a dispoziției de măsuri, contribuabilul poate formula contestație în termen de 45 de zile de la comunicare.

Ce trebuie să facă firmele

O solicitare primită în cadrul verificării documentare nu trebuie tratată ca o simplă corespondență administrativă.

Firma trebuie să identifice exact perioada, operațiunile și diferențele semnalate de ANAF, să verifice concordanța dintre declarațiile fiscale, evidențele contabile, facturi, contracte și celelalte documente justificative și să transmită un răspuns complet în termenul acordat.

Dacă documentele sunt numeroase sau trebuie recuperate din arhive, firma poate solicita motivat prelungirea termenului de 30 de zile. De asemenea, audierea trebuie folosită pentru clarificarea diferențelor înainte ca ANAF să emită actul fiscal.

Concluzia practică este simplă: ANAF poate controla și poate impune suplimentar o firmă fără să înceapă o inspecție fiscală în sensul clasic al termenului. Uneori, primul semn al controlului este chiar solicitarea de documente primită în SPV.