O altă măsură din cadrul proiectului e înființarea în Ministerul Agriculturii a observatorului laptelui și al produselor lactate. Acesta va monitoriza piața și va avea ca scop centralizarea datelor, urmărirea și analizarea producției, echilibrului dintre cerere și ofertă, respectiv costurile de producție.

Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui, a explicat, la Radio România Actualități, cât de eficientă este această măsură care are ca scop sănătatea populației.

„Deci, în primul rând, Observatorul Laptelui se adresează mai mult Ministerului Agriculturii și politicienilor care trebuie să facă o strategie de dezvoltare economică, agroeconomică. M-aș întoarce la Legea laptelui și a produselor lactate. Este o lege care se adresează industriei laptelui și a comercianților care vând către populație lapte şi produse lactate. Legea a început, a fost inițiat în 2018 în urma unor controale care s-au făcut de către ANPC, ANSVSA și MADR şi s-a observat că în piață, în special în HoReCa, pizzerii și patiserii, cam peste 90% din produse erau, să spun așa, falsificate. Erau cu substituire de produs care, regulamentul european prevede anumite lucruri, deci această lege a venit să armonizeze legislația românească cu regulamentele europene și a creat un instrument, o bază juridică pentru autoritățile de control, să poată să verifice mai bine și mai atent piața Horeca, patiserii, dar și hipermarketuri, comerțul tradițional, de a reduce pe cât de mult posibil fraudă alimentară și marketingul înșelător”, a declarat Dorin Cojocaru.

Întrebat dacă vor fi analizate și importurile sau exporturile de lapte, Cojocaru a explicat: „Deci, pentru importul de lapte este legislație foarte bine definită pentru comunitatea europeană. Importul înseamnă că aducem din ţări terțe, numai că produsele lactate au un regim special, nu pot fi aduse din ţări terţe pentru că normele de siguranță alimentară sunt foarte exigente. Dacă avem comerț intracomunitar, deci brânzeturi aduse din Polonia, Germania, există un regulament comun pentru toate țările, care trebuie respectat. Cu ce vine nou această lege? Pentru că e a fost prima dată inițiată de către Senat, dar era în infringement pentru că încălca niște norme și principii ale Uniunii Europene.

Dacă avem comerț intracomunitar, deci brânzeturi aduse din Polonia, Germania, există un regulament comun pentru toate țările, care trebuie respectat. Cu ce vine nou această lege, pentru că ea a fost prima dată inițiată de către Senat, dar era în „infringement”, pentru că încălca niște norme și principii ale Uniunii Europene. A fost refinisată, să spun așa, la APRIL, la Asociația Patronalelor Române din Industria Laptelui, în colaborare cu Comisia de agricultură a Camerei Deputaților. S-au făcut notificări la Comisia Europeană. Prima dată Germania, Spania, s-au opus, după aceea am refăcut-o, am finisat-o, am armonizat-o și acum trei săptămâni am primit avizul pozitiv din partea Uniunii Europene și a intrat pe procedură parlamentară și a fost votată, doar cu un singur vot împotrivă și trei abțineri”, a mai spus el.

Toate produsele de patiserie vor avea etichete pe care să scrie exact dacă conțin brânză naturală sau un substitut ori grăsimi vegetale. Consumatorii trebuie să primească informații foarte clare legate de ce cumpără.

„Ce trebuie înțeles pentru publicul larg, că de acum încolo produsele pe bază de grăsimi vegetale margarina nu va mai sta la un loc cu untul, iar tot ce înseamnă patiserie, ștrudel cu brânză, plăcintă cu brânză, merdenele cu brânză trebuie să eticheteze foarte clar la acele, să zic așa, puncte de vânzare, fast food sau ce sunt, foarte clar, că ștrudelul nu este cu brânză, ci este cu analog cheese, adică substituent de brânză sau cu grăsimi vegetale. Mai avem și prin comerț, de exemplu, scrie băutură pe bază de lapte, ‘lapte’ scrie mare, ‘băutură’ scrie mic, ‘pe bază de’ și este amestecat la raft cu produsele autentice de lapte. Bineînțeles că prețul este la jumătate și atunci se creează concurență neloială, plus marketing înșelător. Sunt foarte multe lucruri de detaliu în această lege și am fost foarte atent să nu se creeze confuzii și să nu o lăsăm în coadă de pește. De ce? Pentru că foarte multe legi sunt ambigue, nu au bază, nu se pot aplica în practică. Deci este o lege foarte bine corectată și armonizată”, a mai spus el

Citește și Utilizarea apelor uzate. Tanczos Barna: "Putem finanța cu siguranță proiecte-pilot”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.