Draghi urmează să poarte negocieri cu partidele în încercarea de a strânge sprijin politic în parlament pentru un executiv care va avea de gestionat dubla criză gravă cu care se confruntă Italia, a coronavirusului şi economică.

'Este vorba despre un moment dificil. Învingerea pandemiei, continuarea campaniei de vaccinare şi relansarea ţării sunt provocările care ne aşteaptă', a afirmat Draghi după întrevederea cu Mattarella, declarându-se 'încrezător că din discuţiile cu partidele şi grupurile parlamentare va reieşi unitate'.

'Conştientizarea că traversăm o criză pretinde răspunsuri la înălţimea situaţiei', a subliniat el, într-un moment în care Italia, care a înregistrat peste 89.000 de morţi de la debutul pandemiei, s-a adâncit în cea mai gravă recesiune din istoria sa postbelică, cu un declin de 8,9% al PIB în 2020.

'Avem la dispoziţia noastră resursele extraordinare ale UE, avem ocazia să facem multe pentru ţara noastră, cu o atenţie aparte pentru viitorul tinerelor generaţii şi întărirea coeziunii sociale', a adăugat el, citat de AFP.

Într-un parlament fracturat, unele partide sunt însă reticente în a susţine un executiv condus de un tehnocrat.

Decizia lui Mattarella a fost luată după ce discuţiile menite să salveze coaliţia condusă de prim-ministrul Giuseppe Conte au eşuat, lăsându-i două opţiuni: alegeri anticipate sau un guvern tehnocrat care să răspundă multelor provocări cu care se confruntă Italia.

Preşedintele a fost de părere că organizarea de alegeri în timpul pandemiei nu ar fi o decizie înţeleaptă şi a avertizat că o nouă administraţie trebuie să se instaleze imediat, în caz contrar Italia riscând să piardă peste 200 miliarde de euro din fondul UE destinat redresării din criza economică.

CRIZA economică, dublată de o CRIZĂ politică în Italia. Efecte dezastruoase

Cu toate acestea, nu există o garanţie că Mario Draghi, o personalitate foarte respectată, va putea reuni sprijin suficient, în condiţiile în care Mişcarea 5 Stele (M5S, antisistem), cea mai mare formaţiune parlamentară, a exclus imediat să-i acorde susţinere.

Draghi este creditat cu salvarea zonei euro din pragul prăbuşirii în 2012, angajându-se să facă 'orice este necesar' pentru a salva moneda unică europeană.

El a dispărut din atenţia publică după ce şi-a încheiat mandatul în fruntea BCE în octombrie 2019, dar a început să fie vehiculat ca posibil premier în ultimele săptămâni, când urgenţele sanitară şi economică s-au combinat formând o 'furtună perfectă'.

Prima provocare pentru Draghi va fi parlamentul, unde M5S, care a format coloana vertebrală a ultimelor două guverne, s-a pronunţat în mod repetat împotriva ideii de guvern tehnocrat şi, cel mai probabil, ar declanşa o revoltă la baza partidului dacă l-ar sprijini pe veteranul de la BCE.

'5 Stele ar fi sprijinit doar un guvern condus de Giuseppe Conte', a spus Riccardo Fraccaro, subsecretar de stat şi unul din liderii partidului.

Dacă M5S va rămâne pe margine, toţi ochii vor fi aţintiţi pe următoarele două mai mari partide din parlament - Partidul Democrat (PD, centru-stânga) şi Liga (extrema dreapta), adversari politici declaraţi, dar care ar putea vota împreună să-i dea o şansă lui Draghi.

Întrebat dacă partidul său eurosceptic îl va sprijini pe economistul de 73 de ani, Matteo Salvini, liderul Ligii, a spus că va depinde de planurile acestuia. 'Trebuie să ne spună ce intenţionează să facă', a afirmat Salvini pentru cotidianul Corriere della Sera.

O sursă din cadrul Ligii a afirmat că aceasta i-ar putea oferi sprijini lui Draghi în schimbul promisiunii că va organiza alegeri în termen de un an.

PD a susţinut în mare parte decizia preşedintelui Mattarella, dar nu şi-a oferit sprijin necondiţionat. 'Partidul Democrat va trebui să se gândească ce va face în funcţie de ce vor face alţii', a indicat vicepreşedintele PD, Andrea Orlando.

Un guvern Draghi ar întări poziţia Italiei pe scena internaţională într-un moment în care Roma deţine preşedinţia G20. Însă asumarea funcţiei de prim-ministru ar implica riscuri pentru fostul şef al BCE.

Ultima dată când un tehnocrat a preluat acest mandat a fost în 2011, când Mario Monti, un alt economist, a fost însărcinat să scoată Italia din criza datoriilor. Parlamentarii s-au întors în scurt timp împotriva sa atunci când i-au considerat politicile de austeritate prea aspre, notează Reuters

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.