La nivelul Institutului de Studii Financiare, avem ca obiectiv să contribuim la creșterea gradului de profesionalizare a persoanelor implicate în piețele financiare nebancare. Plecând de la acest obiectiv avem două tipuri de activități: o categorie de activități orientate către persoanele care lucrează efectiv, angajații din piețele financiare nebancare și mă refer aici la activități de formare și certificare profesională, și, respectiv, activități orientate către publicul larg, către consumatorii de servicii financiare actuali sau potențiali. Și este vorba aici de activități de educație financiară și activități de cercetare științifică. 

Abordând pe larg a doua categorie de activități, Marian Sminică a precizat că ele sunt mul mai largi, vizează un public țintă de milioane de persoane. Este adevărat, a continuat directorul executiv ISF, că problemele sunt diverse și nu ne putem asuma că le vom atinge pe toate la nivelul Institutului. De aceea, a subliniat el, ”ne-am concentrat pe tinerele generații, cu programe de educație financiară destinate elevilor, studenților sau profesorilor care intră în contact cu elevii”. Marian Siminică a subliniat că studenții sunt interesați, pun întrebări. De asemenea, a adăugat vorbitorul, având în vedere că în mediul preuniversitar există o nevoie de educație financiară, atât în rândul elevilor, dar și în rândul profesorilor care predau astfel de discipline, au fost organizate cursuri pe această temă. 

Directorul executiv al ISF a subliniat că, pe fondul acestui interes sporit pentru educație financiară, a fost inițiat un ”un proiect de cercetare la nivelul institutului, bazat pe un sondaj de opinie, realizat cu sprijinul Inscop Research, cu un eșantion de 1303 persoane, acoperire națională, vizând toate persoanele cu vârsta peste 18 ani. Am selectat niște rezultate interesante, pentru că studiul este în fază de analiză, de prelucrare a datelor statistice și sunt niște concluzii care cred că ne vor ajuta ca să ne calibrăm proiectele de educație financiară și de formare profesională”, a declarat Marian Siminică. 

Potrivit sondajului, cei mai mulţi români, 28,5%, preferă economiile in valută, 25,8% la bancă, iar 15,4% ar investi în imobiliare. 

"Aici este o întrebare mai degrabă ipotetică, ce ar face dacă ar avea resurse, nu neapărat că le şi au. Aproape 10% din start spun că nu ar economisi. Este o categorie unde greu se poate pătrunde. Însă, dintre ceilalţi, personal am fost surprins să constat că cei mai mulţi preferă economiile in valută, chiar să-i ţină acasă în valută, mai mult decât decât cei în depozite bancare, considerând valuta o formă de protecţie mai sigură împotriva inflaţiei probabil. Cel puţin la acest moment. Pare că este un pic rămasă în urmă concepţia asta. În urmă cu 15 ani era predilecţia românilor de a economisi în valută şi a ţine acasă. Dar şi pe acest sondaj se consideră că foarte mulţi au încredere în această formă", a spus Marian Siminică.

Citește și Listarea Hidroelectrica, mutare strategică

Pe de altă parte, 25,8% dintre participanții la sondaj au recunoscut că ar ţine banii în bancă, iar 15,4% ar investi în imobiliare. La Bursă ar investi 3,5%, iar 3,3% în criptomonede. Peste un sfert dintre persoanele intervievate, 25,8%, susţin că eu economii cu care pot acoperi cheltuielile cu traiul de zi cu zi mai mult de 6 luni, 21,9% timp de o lună, 13,9% mai puţin de o lună, iar 20,3% nu au economii.

”Paradoxal este că pe categorii socio-demografice, mai multe cunoștințe au persoanele în vârstă - 73% din persoanele peste 60 de ani au declarat că au cunoștințe. La tinerii între 18 și 29 de ani, undeva la 63% au cunoștințe.”, a subliniat Marian Siminică.

În ceea ce privește sursele de informaţii de produse financiare, o pondere semnificativă, 32,8%, a spus, conform rezultatelor sondajului prezentat de director executiv al ISF, că nu achiziţionează produse financiare, 22,4% se informează de pe paginile de internet ale instituţiilor financiare nebancare, iar 18,2% de la sediul instituţiilor financiare nebancare. 15,8% apelează la sfatul rudelor şi prietenilor. La presa de specialitate apelează 5,7%, la forumuri de specialitate tot 5,7%, iar 4,5% la grupurile de pe Facebook.

„Oarecum, surprinzător este că foarte mulți participanți dau mai mult credit rudelor și prietenilor, 15,8%, decât specialiștilor sau consultanților în analiză financiară (10,7%). Poate că teama pentru costuri suplimentare de consultanță ar putea să fie printre motive, însă în același timp, un sfat profesionist chiar dacă are un cost, din perspectiva mea e mai valoros decât sfatul unui prieten neasumat.”, a menționat Marian Siminică. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.