Potrivit ministrului Sebastian Burduja, inițiativa urmărește recunoașterea acestora ca proiecte de interes strategic și de securitate națională, pentru a elimina barierele birocratice și administrative ce au frânat dezvoltarea lor.

„Da, România poate”: apel la acțiune și responsabilitate

Sebastian Burduja a anunțat vineri, într-o postare pe Facebook, că Ministerul Energiei a lansat „un proiect de lege cu miză strategică” pentru finalizarea marilor investiții hidroenergetice. „Este vorba despre securitatea națională, despre capacitatea României de a produce energie curată, ieftină și flexibilă, despre protecția populației în fața crizelor și despre o datorie față de generațiile viitoare”, a transmis Burduja.

”Despre "da, putem", despre "da, România poate." Hidroenergia este astăzi o sursă verde, capabilă să asigure producţia de energie în bandă. Într-un context european şi regional în care riscurile la adresa securităţii energetice s-au intensificat, România nu-şi mai permite să piardă timp",

Printre proiectele vizate se numără hidrocentralele Răstolița, Jiu-Livezeni-Bumbești, Olt-Cornetu-Avrig și Cerna-Belareca, aflate în diferite stadii de execuție (între 70% și 98%), dar blocate din motive administrative și legale.

Regim juridic special și proceduri accelerate

Proiectul de lege propune un regim juridic special pentru proiectele hidroenergetice ce pot fi declarate de securitate națională, cu avizul CSAT și prin hotărâre de Guvern. Acestea vor beneficia de derogări de la regimul obișnuit al terenurilor, mediului și autorizațiilor, precum și de proceduri rapide pentru expropriere și obținerea avizelor.

„Ne confruntăm cu avize care se blochează între instituții, cu lipsa unor proceduri clare pentru scoaterea terenurilor din fondul forestier sau agricol, cu contestații în instanță care pot bloca ani de muncă – de multe ori, fără nicio justificare reală”, a explicat ministrul. „Această lege nu este despre derogări, ci despre responsabilitate.”

Proiectele hidroenergetice – infrastructură critică pentru România

Actul normativ propus redefinește marile amenajări hidroenergetice drept infrastructură critică, esențială pentru securitatea statului. „Schimbarea de paradigmă adusă de această lege este tratarea marilor amenajări hidroenergetice nu doar ca simple proiecte de dezvoltare energetică, ci ca elemente de infrastructură critică națională”, se arată în expunerea de motive.

Ministerul argumentează că hidrocentralele nu doar produc energie verde, ci oferă și protecție civilă – reduc riscul de inundații, asigură apă pentru irigații, stabilizează ecosistemele și combat efectele schimbărilor climatice. „A bloca asemenea proiecte înseamnă a tolera vulnerabilități majore”, avertizează Burduja.

Legea ar permite finalizarea acestor obiective în 1-3 ani, evitând risipa investițiilor publice de sute de milioane de euro deja efectuate. Ministerul Energiei invită publicul, instituțiile și societatea civilă să contribuie cu sugestii în cadrul procesului de consultare publică.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.