Facturile uriașe la curent au șocat pe toată lumea, iar avertismentele transmise pentru perioada ce urmează nu sunt deloc liniștitoare.
România are printre cele mai mici salarii minime din Uniunea Europeană, dar printre cele mai mari prețuri, atât la utilități, cât și la raft. Doar Bulgaria şi Letonia au un salariu minim mai mic decât România.
La ora actuală, în anul 2022, salariul minim în România este de doar 515 euro, de patru ori mai mic decât salariul din Luxemburg.
Ei bine, din cauza acestor creșteri uriașe ale cheltuielilor, analiştii financiari vin cu o serie de recomandări ce pot face diferenţa dintre economie şi faliment.
Potrivit unui studiu, una din patru familii din România nu se descurcă cu banii de la o luna la alta, iar soluţiile sunt următoarele: ori se împrumută, ori amână unele cheltuieli.
În anul 2020, an în care tarifele la energie electrică și gaze erau mai mici comparativ cu astăzi, 40% dintre gospodării întârziau la plata facturilor la utilități.
La o primă vedere, plata facturilor imediat după încasarea salariului este o dovadă de responsabilitate.
Marea greșeală pe care o fac românii când primesc salariul: E obligatoriu...
Cu toate acestea, specialiștii economici avertizează că, de fapt, acest obicei este o piedică în calea economiilor.
"Sfatul cel mai sănătos este: ți-a intrat salariul astăzi, pune astăzi deoparte ceva. Că e 100 de lei, că e 50 de euro, cât poți. Recomandarea ar fi 10-15% din salariu să îi pui deoparte și după aceea să faci restu cheltuielilor, pentru că altminteri, dacă lași la sfârșit, nu mai apuci.
Vreau să vă arăt cum folosesc eu cu soția mea, de peste 9 ani de zile, cum ne gestionăm noi banii. Avem un sistem de plicuri în care punem bănuții. În ziua de salariu avem 10 categorii. Un plic foarte important, fondul de urgență. Măcar 1.000- 2.000 de lei cash în casă ar trebui sa aibă orice persoană sau familie pentru mici urgențe casnice, mici probleme de sănătate. E obligatoriu să ai o rezervă de cash în casă", a declarat Adrian Asoltanie, unul dintre cei mai cunoscuți traineri de educație financiară, în cadrul emisiunii "Income Magazine" de la Antena 3.
Metoda celor trei plicuri
În plus, Adrian Asoltanie a vorbit și despre metoda celor trei plicuri care ne ajută să economisim, dar şi despre "copacul banilor".
"Există şi pentru copii, dar şi pentru cei mari. La mine în casă le folosesc pe ambele. Când vine vorba de copii, recomand întotdeauna să le înlocuim clasica puşculiţă pe care o au majoritatea copiilor. Începând probabil, cu 5-6 ani, deja ei primesc din diverse surse, sau îşi câştigă chiar singuri bănuţii, şi, înlocuind clasica puşculiţă, o înlocuim cu trei borcănaşe, trei puşculiţe sau trei plicuri. O să vă arăt ce folosesc fetele mele.
Primul plic ar fi pentru economii sau vise mari, adică efectiv un plic în care punem nişte bănuţi. 50% din banii copiilor ar trebui să meargă în acest plic, pentru vise mari.
Probabil copilul o să îşi dorească la un moment dat un telefon, o bicicletă, o tabletă, ceva mai scump, sau să studieze undeva mai târziu. Mă refer în prima etapăl, de 5-7 ani, când încă suntem la început de drum.
Plicul învaţă copilul să îşi stabilească un obiectiv mare, adică să îşi dorească ceva cu adevărat şi să îşi facă şi un plan să ajungă la acel obiectiv. După aceea, îl învaţă să aibă răbdare să ajungă acolo, pentru că, de multe ori, copiii s-au cam învăţat să dea părinţilor dorinţele mari şi să aştepte să se întâmple minunea.
Plicul îi mai învaţă să contribuie şi ei cu ceva bani la aceste obiective importante.
Al doilea plic este plicul de mici cheltuieli. Este un plic foarte important, 40% din bani ar trebui să intre în acest plic. De aici lăsăm copilul să îşi cumpere diversele mărunţişuri pe care şi le doresc în fiecare zi, că e o jucărie, că e ceva dulce. Acesta este plicul lor de învăţare de zi cu zi, să umble cu banii lor cum ar veni, să ia decizii, să aştepte, să facă greşeli, de ce nu, inclusiv să rămână fără.
Al treilea plic este cel pentru fapte bune. 10% intră în acest plic şi de aici, copilul poate fi încurajat să facă un gest frumos faţă de altcineva", a mai explicat specialistul.
Budăi, despre renegocierea PNRR. GREȘEALA despre PENSII, arătată în proiect: Nu există așa ceva!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.