Marcel Ciolacu mizează pe stabilitatea economică a României, anunțând că PIB-ul țării ar putea ajunge la 500 milioane de euro în următorii patru ani, iar mai mult decât atât, salariul minim brut va crește la 1.200 euro pe lună iar cel mediu la 2.000 de euro pe lună, aproape dublu față de momentul actual. Toate acestea în contextul în care săptămâna trecută, BNR și-a schimbat opinia față de motorul economiei pentru anul în curs, Consiliul Administrației declarând că vom trece de la o economie bazată pe investiții la una bazată pe consum.
Pentru a înțelege mai bine pronosticurile premierului am cerut opinia profesorului de economie Mircea Coșea. El afirmă că lucrurile trebuie să se schimbe de la rădăcină și că aceste afirmații sunt unele tipice perioadei electorale.
”Este campanie electorală și în lipsa unor programe pe care ar trebui să le avem, apar astfel de declarații care încearcă să dea o anumită lumină asupra unui orizont pentru următoarea guvernare. Sunt destul de sceptic în legătură cu aceste afirmații, după părerea mea, afirmații cu specific electoral, n-au nicio bază economică și am să spun și de ce.
Eu sunt partizanul ideii că România are un viitor foarte bun din punct de vedere al dezvoltării dar sunt niște condiții care țin țara pe loc și anume faptul că această dezvoltare pe care o avem și care este evidentă, din 2007, până în prezent România, reprezintă progrese foarte mari ca urmare a aderării (n.r. la UE) dar s-au făcut foarte lent, pe anumite resurse care nu sunt foarte sustenabile. România s-a dezvoltat mult pe bază de împrumuturi, ca urmare a incapacității de a avea o dezvoltare economică aptă de a furniza resurse pentru investiții, deci mizăm foarte mult pe fondurile europene și pe investițiile străine”, afirmă Mircea Coșea.
"E momentul pentru o schimbare fundamentală"
Profesorul de economie precizează că acum, în contextul alegerilor din acest an, este momentul optim pentru o schimbare fundamentală a economiei țării noastre, având în vedere că progresul actual pare fi un unul care nu este sustenabil pentru cetățenii și mediul privat din România.
”România a intrat într-o perioadă care se numește ”capcana venitului mediu”. Asta înseamnă că de la o sumă care variază între 12.000 de dolari, până la 16.000 dolari pe cap de locuitor, progresul nu se mai face pe cale extensivă ci pe cale intensivă. Este o literatură întreagă în legătură cu asta și exemplul cel mai clar este China, care se confruntă acum cu dificultăți economice. Pentru a ieși din această capcană trebuie să faci reforme, reforme care să schimbe structura.
Structura economiei românești nu poate nici într-un caz să asigure sumele și orizonturile pe care domnul prim-ministru ni le arată. Nu poate pentru că economia se află, din punct de vedere structural, la nivelul la care valoarea adăugată este sub nivelul mediu european. Pentru că noi suntem o economie care nu se bazează pe inovație, pe tehnologie, se bazează pe subcontractare față de economiile dezvoltate din Occident, și pe o creștere care se menține, din păcate, în primul rând prin consum și prin servicii, nu neapărat prin producțiile materiale.
Reforma structurii economice trebui să înceapă cu industria, cu agricultura și cu serviciile, mai ales cele care țin de natura bancară și de asigurări. Asta înseamnă o nouă viziune guvernamentală, înseamnă înțelegerea faptului că structura economiei românești în industrie trebuie să se bazeze esențial pe valorificarea resurselor proprii în așa fel încât să obțină competitivitate pe piața europeană, înseamnă să avem o agricultură care să devină exportator și nu importator net, înseamnă să avem o structură administrativă teritorială mult simplificată și eficientizată și un sistem bancar care să înceapă să fie un factor investițional în economie.
Aceste lucruri nu sunt imposibil de făcut. Această manevră de schimbare ar trebui să înceapă încă de pe acum, anul electoral trebuie să marcheze, în concepția mea, trecerea celor care vor să guverneze în viitor spre un nou tip de guvernare iar asta înseamnă o reformă structurală”, a conchis profesorul de economie Mircea Coșea despre cum ar trebui să fie văzută, de fapt, perspectiva economică pentru următorii ani.
"Ceea ce spune domnul prim-ministru este contrazis de ministrul de Finanțe, pentru că domul Boloș ne spunea acum câtva timp că ne trebuie șapte ani pentru a ajunge la o macro-stabilizare", a mai afirmat Mircea Coşea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.