"Voi pleca după-amiază la Bruxelles pentru întâlnirea de mâine cu preşedinta Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen. Vom discuta despre stadiul îndeplinirii PNRR, împreună cu ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi ministrul Finanţelor. Vom analiza şi ultimele evoluţii despre Cererea de Plată 3, concret situaţiile legate de conducerile companiilor de stat din energie şi transporturi. Evident, voi discuta cu doamna preşedintă şi despre portofoliul României în viitoarea Comisie Europeană", a declarat Marcel Ciolacu, miercuri, în şedinţa de Guvern.

Premierul Ciolacu a precizat că, după această discuţie, va înainta "numele şi nominalizarea viitorului comisar european din partea României".

Prim-ministrul va fi însoţit la Bruxelles de ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, şi de ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu.

Consiliul Fiscal a tras un semnal de alarmă pivind riscurile deficitului de 8%

Deficitul va depăşi probabil 7% din PIB, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB, având în vedere execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului 2024 şi alte date, potrivit raportului anual al Consiliului Fiscal (CF).

"Execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului 2024 a consemnat un deficit de 3,6% din PIB, cu aproape 1,3 pp mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, determinat de creşterea accentuată a cheltuielilor bugetare, care a fost parţial contrabalansată de dinamica peste aşteptări a veniturilor bugetare. Evaluarea CF de la momentul opiniei asupra proiectului de buget plasa deficitul cash pe anul în curs în jurul valorii de 6,4% din PIB. Pornind de la execuţia bugetară pe primele şase luni şi alte date, CF consideră că deficitul va depăşi probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB. Aceasta şi deoarece noua lege a pensiilor şi creşterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024, iar sezonalitatea execuţiei bugetare este caracterizată de concentrarea unor categorii de cheltuieli în ultimele luni ale anului", se menţionează în raport.

Proiectul de buget pe anul 2024 a avut în vedere o ţintă de deficit de 5% din PIB, conform metodologiei naţionale, şi de 4,9% din PIB, conform metodologiei ESA 2010, reprezentând o scădere cu 0,6 puncte procentuale (pp) şi, respectiv, 1,7 pp din PIB faţă de anul 2023.

"Diminuarea planificată a deficitului a fost preconizată să se realizeze, în principal, prin creşterea ponderii veniturilor bugetare în PIB sub impactul cadrului macroeconomic proiectat, al măsurilor de politică fiscală adoptate la finalul anului 2023, al veniturilor ipotetice având drept sursă îmbunătăţirea eficienţei colectării/digitalizarea ANAF (estimate de MF la 19 miliarde lei) şi al proiecţiilor privind absorbţia fondurilor europene", precizează sursa citată.

De cealaltă parte, ponderea cheltuielilor bugetare în PIB era planificată să se diminueze marginal, în condiţiile în care majorarea cheltuielilor cu proiectele finanţate din fonduri europene, cheltuielilor de personal, asistenţă socială şi a altor cheltuieli era contrabalansată de diminuarea subvenţiilor, a altor transferuri şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, precizează sursa citată.

Având în vedere o evaluare prudentă a proiecţiilor de venituri şi cheltuieli, CF a apreciat, în opinia sa cu privire la proiectul de buget pentru anul 2024, că acesta este compatibil cu un deficit cash situat în jurul valorii de 6,4% din PIB.

Ce este deficitul ESA

Deficitul ESA (European System of Accounts) este un indicator fiscal utilizat pentru a evalua situația financiară a statelor membre ale Uniunii Europene (UE) conform standardelor contabile europene. Acesta reflectă diferența dintre veniturile și cheltuielile unui guvern, incluzând toate operațiunile financiare relevante pe care statul le efectuează într-o perioadă de timp specifică, de obicei un an.

Deficitul ESA este calculat conform metodologiei impuse de Sistemul European de Conturi (ESA 2010), care stabilește regulile și standardele de contabilitate publică pentru toate statele membre ale UE. Metodologia ESA 2010 include toate operațiunile financiare, nu doar cele incluse în bugetul național, ci și operațiunile extrabugetare, cum ar fi cele legate de fondurile speciale sau activitatea companiilor de stat.

Diferența dintre deficitul ESA și deficitul bugetar

Este important de menționat că deficitul ESA poate diferi de deficitul bugetar raportat în contabilitatea națională, deoarece include toate operațiunile financiare relevante și nu doar cele din bugetul central. De exemplu, dacă un guvern efectuează investiții prin intermediul unei companii de stat care nu este reflectată direct în bugetul național, această cheltuială ar fi inclusă în calculul deficitului ESA, dar nu neapărat și în deficitul bugetar standard.

Importanța deficitului ESA

Deficitul ESA este esențial pentru evaluarea conformității statelor membre cu criteriile fiscale stabilite prin Pactul de Stabilitate și Creștere al UE. Conform acestui pact, statele membre trebuie să mențină un deficit public sub 3% din PIB și o datorie publică sub 60% din PIB. Deficitul ESA este, așadar, un indicator cheie folosit de Comisia Europeană și Consiliul UE pentru a monitoriza stabilitatea financiară și disciplina fiscală a țărilor membre.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.