Întrebat dacă pentru anul viitor sunt prevăzute modificări fiscale, ministrul Finanțelor a subliniat că 2024 ”nu este un an cu o miză pe reforma fiscală sub nicio formă. Este în schimb un an în care avem din nou o realitate în faţă şi nu mă feresc să spun acest lucru. Această realitate se cheamă cererea de plată numărul IV pe care România va trebui să o depună pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Acea cerere de rambursare sau de plată, cum îi spunem noi, are reforma fiscală în ea cuprinsă. Reforma fiscală care s-a scris în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă de predecesorii noştri este mult mai dură decât legea privind măsurile fiscal-bugetare. 

Trei măsuri 

Am spus şi nu mă feresc să spun că sunt trei măsuri propuse de raportul Băncii Mondiale. Aici discutăm de: 1.impozitul progresiv, 2. o cotă unică de TVA şi 3. unificarea cotei de CASS cu impozitul pe venit. Lucruri care sunt cunoscute în spaţiul public şi nu sunt o noutate. Deci, aici Coaliţia de guvernare va trebui să decidă asupra politicii fiscale. Dar nu văd anul 2024 ca un an în care să avem revoluţie şi reformă fiscală. Este un an în care avem nevoie de linişte, de stabilitate politică, de coeziune socială şi să se poată desfăşura alegerile aşa cum sunt ele prevăzute şi de abia după aceea reforma fiscală să redevină de actualitate, fiindcă şi gândirea unei reforme fiscale anul viitor va fi foarte dificilă şi exploatată electoral în toate campaniile electorale. Şi nu cred că avem nevoie de o forfotă politică pentru reforma fiscală, pentru că este vorba de viitorul nostru şi este vorba de o politică fiscală care trebuie foarte bine gândită şi elaborată, într-o perioadă în care românii nu sunt foarte bogaţi, sunt săraci, şi într-o perioadă în care avem nevoie de dezvoltare economică şi să nu facem din politica fiscală să fie un duşman al dezvoltării economice”, a estimat ministrul. 

Două realități

În privința proiectului de buget pentru 2024, Marcel Boloș a precizat că ”de săptămâna viitoare vor începe discuţiile în Coaliţie. Noi trebuie să avem aceste limite la ordonatorii de credite aprobate până cel târziu la mijlocul lunii noiembrie pentru ca să se poată introduce în programul informatic pe care îl avem la dispoziţie. Şi sigur, aici decizia va fi luată în Coaliţia de guvernare când va fi trimis bugetul în Parlament. Bine ar fi dacă acest lucru s-ar întâmpla în luna decembrie, pentru că anul viitor este an electoral, care după aceea va naşte pasiuni pe zona aceasta a aprobării legii bugetului de stat pe anul 2024. Şi, sigur, noi, pentru că ne dorim să ajustăm Programul de convergenţă al României, vom avea două realităţi în faţă. Prima va fi cea de la sfârşitul anului 2023, când în loc de 4,4% vom avea 5,5% (deficit bugetar, n.r.). Şi a doua realitate va fi cea din deficitul bugetar pe care o vom regăsi în noua lege a bugetului de stat. Şi atunci, dacă 5,5% am închis bugetul pe anul 2023 cu deficitul bugetar, este limpede că nu putem avea un deficit bugetar mai mare în 2024, ci trebuie să fie cu cel puţin 0,5 puncte procentuale (mai mic - n.r). Deci, cum am menţionat, între 4,5% şi 5,5% şi uşor-uşor să intrăm într-o traiectorie de ajustare bugetară, fiindcă este foarte greu pentru orice ministru de Finanţe. Gândiţi-vă că în 2020 eram la 9,2% din PIB şi fără niciun fel de măsură fiscală adiţională complementară, să ajungi la 3%, cum eram înainte, este absolut imposibil şi trebuie să fim foarte pragmatici şi realişti din acest punct de vedere”, a spus șeful de la Finanțe.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.