MApN. În ce situații serviciul militar devine obligatoriu în România. Atenție la informațiile false!

Matei Ion |
Data publicării:
Militari / Foto: Arhivă
Militari / Foto: Arhivă

Ministerul Apărării Naționale face precizări în legătură cu o serie de informații false legate de serviciul militar obligatoriu.

După ce Rusia a început războiul în Ucraina pe rețelele de socializare au apărut o serie de informații false legate de serviciul militar obligatoriu.

În acest context, Ministerul Apărării Naționale face precizări spunând că serviciul militar devine obligatoriu în România 

În România, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat prin legea nr. 395 din 16 decembrie 2005, se spune într-un comunicat de al MApN.

Potrivit legii nr. 395/2005, începând cu data de 1 ianuarie 2007, executarea serviciului obligatoriu, în calitate de militar în termen şi militar cu termen redus, se suspendă (art. 2).

Conform aceleiași legi, la articolul 3 se spune că: ”Pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condiţiile legii”.

Așadar, reluarea încorporărilor se poate face DOAR în situația decretării uneia dintre cele trei stări menționate mai sus.

Reprezentanţii MApN recomandă de asemenea ca informarea să se facă doar din surse oficiale.

Ce se întâmplă în cazul în care românii refuză încorporarea

"Sintagma de la care trebuie să pornim este aceea că cetăţenii români au dreptul şi obligaţia să apere România. Este una dintre obligațiile fundamentale evidențiate de LEGEA nr. 446 din 30 noiembrie 2006 (*actualizată*) privind pregătirea populaţiei pentru apărare și de la care nu trebuie să ne abatem.

Citește și: MApN demască un FAKE NEWS cu un mesaj RO-ALERT de înrolare în armată

Constituția României , legea fundamentală a țării noastre, de altfel întărește ideea că cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România. Procedura de recrutarea-încorporarea reprezintă activitatea executată de centrele militare în vederea luării în evidenţa militară, selecţiei şi stabilirii aptitudinilor privind îndeplinirea îndatoririlor militare, repartizarea şi trimiterea cetăţenilor români, bărbaţi, la unităţile militare, la datele şi în funcţie de criteriile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen. Legislația noastră prevede pedeapsa cu închisoarea împotriva celor care refuză încorporarea în caz de război.

Potrivit art. 432 din Codul Penal „ fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

Concluzionam astfel că infracţiunea nu poate fi comisă decât de persoană care are obligaţia de a execută serviciul militar în timp de război sau pe durata stării de asediu. Potrivit art. 3 alin. (5) şi (5‘) din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, la declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen devine obligatorie pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a efectua serviciul militar.

De asemenea, la declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, rezerviştii sunt mobilizaţi/concentraţi potrivit nevoilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.", a explicat Oana Arghirescu, avocat.

Citește mai mult aici

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9765
Diferența 0.0006
Zi precendentă 4.9759
USD
Azi 4.7057
Diferența -0.0272
Zi precendentă 4.7329
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 4.9764 RON
USD flag1 USD = 4.7176 RON
GBP flag1 GBP = 5.9544 RON
CHF flag1 CHF = 5.3172 RON
AUD flag1 AUD = 3.0468 RON
DKK flag1 DKK = 0.6672 RON
CAD flag1 CAD = 3.3484 RON
HUF flag1 HUF = 0.0121 RON
JPY flag1 JPY = 0.0304 RON
NOK flag1 NOK = 0.4249 RON
SEK flag1 SEK = 0.4287 RON
XAU flag1 XAU = 393.2836 RON
Monede Crypto
1 BTC = 427817.68RON
1 ETH = 14493.46RON
1 LTC = 427.08RON
1 XRP = 5.31RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.99% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.58%
6 luni: 5.62%
12 luni: 5.66%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET17520.31-0.67%
BET-BK3268.66-0.86%
BET-EF940.40-0.53%
BET-FI60794.78-0.12%
BET-NG1231.16-0.62%
BET-TR38640.54-0.67%
BET-TRN37558.17-0.67%
BET-XT1502.45-0.62%
BET-XT-TR3257.34-0.62%
BET-XT-TRN3172.83-0.62%
BETAeRO940.29-0.99%
BETPlus2592.83-0.63%
RTL38769.94-0.69%

Opinii

Dumitru Chisăliță, președintele AEI
Profesorul Mircea Coșea / Foto: Crișan Andreescu

Donald Trump revine. Mircea Coşea: Ce se schimbă pentru România și economia europeană?

Donald Trump a fost ales din nou președinte în...

Adrian Negrescu, analist economic

Comunicate de presa

Montare de panouri solare / Foto: Freepik
Transelectrica / FOTO: Facebook

Investiții pentru închiderea inelului de 400 kV al României

Marți a avut loc prima întâlnire după semnarea...


POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel