Noi instrumente pentru ANAF în combaterea evaziunii fiscale. e-Factura și SAF-T, principalele arme
Evaziunea fiscală, în vizorul Parlamentului: mecanisme mai dure de control și analiză de risc.
20 Mai 2026
ANAF investighează transferuri de peste 32 de milioane de lei între firme afiliate, facturi fără operațiuni reale și taxe neachitate de 13 milioane de lei.
ANAF a extins investigațiile într-un grup de firme în care peste 32 de milioane de lei ar fi fost transferate prin împrumuturi între societăți, în timp ce obligații fiscale de peste 13 milioane de lei, reținute din veniturile salariale, au rămas neachitate. Inspectorii susțin că au identificat și cheltuieli fără legătură cu activitatea firmelor, precum și facturi de avans care nu corespundeau unor livrări reale.
Prejudiciul calculat până acum din deducerea nelegală a TVA și diminuarea artificială a impozitului pe profit depășește 2,1 milioane de lei. Cazul a fost transmis autorităților de urmărire penală, iar verificările continuă atât asupra firmelor, cât și asupra persoanelor fizice implicate, potrivit comunicatului ANAF din 29 iulie.
Banii circulau între firme, în timp ce taxele rămâneau neachitate
Investigația vizează entități afiliate conduse de același reprezentant legal. Potrivit ANAF, firmele au folosit disponibilitățile bănești pentru acordarea unor împrumuturi în interiorul grupului, în valoare totală de peste 32 de milioane de lei.
Aceste transferuri ar fi fost făcute în condițiile în care societățile aveau capitaluri proprii negative și restanțe fiscale importante.
Împrumuturile între societăți afiliate nu sunt, prin ele însele, ilegale. Ele trebuie însă să aibă o justificare economică, să fie documentate și să respecte regulile fiscale aplicabile tranzacțiilor dintre persoane afiliate. În cazul investigat, inspectorii susțin că transferurile ar fi decapitalizat firmele care aveau datorii la buget, deși acestea dispuneau de lichidități pentru achitarea lor.
Cu alte cuvinte, în loc ca banii disponibili să fie folosiți pentru plata impozitelor și contribuțiilor restante, sumele ar fi fost mutate către alte firme din același circuit.
ANAF consideră că operațiunile prezintă elementele unor transferuri de resurse patrimoniale fără justificare economică, prin care ar fi fost prioritizate interesele personale ale celui care controla grupul.
Taxe salariale de peste 13 milioane de lei, declarate, dar neplătite
O componentă distinctă a cazului privește obligații fiscale de peste 13 milioane de lei reprezentând impozitul pe veniturile din salarii și contribuțiile sociale obligatorii.
Firmele ar fi declarat aceste sume, dar nu le-ar fi virat la buget în cel mult 60 de zile de la scadență. ANAF vorbește despre un comportament sistematic, nu despre o întârziere izolată.
Diferența este importantă: sumele respective sunt calculate și evidențiate de firme, însă banii nu mai ajung la buget, deși obligațiile provin din plata salariilor.
Potrivit Legii pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, reținerea și neplata ori încasarea și neplata, în termen de cel mult 60 de zile de la scadență, a anumitor impozite și contribuții constituie infracțiune. Stabilirea existenței infracțiunii și a persoanelor responsabile revine însă organelor judiciare.
Cum poate fi redus artificial profitul unei firme
Inspectorii au identificat și un circuit documentar pe care îl consideră fictiv. În contabilitatea societăților ar fi fost introduse bunuri fără legătură cu activitatea economică, înregistrate sub denumirea generică de „bunuri consumabile”.
Mecanismul poate produce două avantaje fiscale nelegale.
În primul rând, cheltuiala înregistrată reduce rezultatul contabil și, dacă este tratată drept deductibilă, micșorează profitul impozabil. În consecință, firma plătește un impozit pe profit mai mic.
În al doilea rând, TVA înscrisă pe factura de achiziție poate fi dedusă din TVA pe care societatea trebuie să o achite statului. Dacă bunurile nu au fost cumpărate în scopul activității economice sau operațiunea nu a existat în realitate, dreptul de deducere poate fi refuzat.
Prejudiciul produs prin înregistrarea acestor „bunuri consumabile” a fost estimat de ANAF la peste 1,2 milioane de lei.
Codul fiscal permite autorităților să nu ia în considerare o tranzacție fără scop economic sau să îi reîncadreze forma pentru a reflecta conținutul economic real al operațiunii, conform prevederilor privind aplicarea legislației fiscale.
Facturi de avans pentru bunuri care nu ar fi fost livrate
Al doilea mecanism ar fi fost construit prin facturi de avans emise pentru presupuse livrări viitoare de bunuri și echipamente.
Inspectorii afirmă că transferul dreptului de proprietate și livrarea efectivă nu au fost demonstrate prin documente sau explicații. Prin urmare, ANAF a concluzionat că facturile nu reflectau operațiuni economice reale.
Pe baza lor, societățile ar fi obținut deduceri nelegale de TVA de peste 900.000 de lei.
Cele două componente – prejudiciul de peste 1,2 milioane de lei aferent „consumabilelor” și TVA de peste 900.000 de lei aferent facturilor de avans – duc prejudiciul fiscal constatat în această etapă la peste 2,1 milioane de lei.
Suma nu trebuie confundată cu transferurile de 32 de milioane de lei sau cu obligațiile salariale neachitate de peste 13 milioane de lei. Acestea reprezintă categorii diferite urmărite în cadrul investigației.
Când poate răspunde administratorul cu propriul patrimoniu
În mod obișnuit, datoriile fiscale aparțin societății. Răspunderea administratorului nu se transferă automat doar pentru că firma are restanțe.
Situația se poate schimba dacă autoritățile demonstrează că administratorul sau persoana care controla efectiv societatea a acționat cu rea-credință: de exemplu, a transferat ori a ascuns active pentru a împiedica recuperarea taxelor, a provocat insolvabilitatea sau a determinat neachitarea obligațiilor fiscale.
În asemenea cazuri poate fi atrasă răspunderea solidară, potrivit articolului 25 din Codul de procedură fiscală. Aceasta îi permite organului fiscal să urmărească, în condițiile legii, și patrimoniul persoanei declarate responsabilă, nu numai bunurile firmei.
Separat, dacă sunt confirmate operațiuni fictive, evidențierea unor cheltuieli nereale ori neplata taxelor reținute la sursă, poate interveni și răspunderea penală.
ANAF nu a făcut publice numele firmelor sau al persoanelor investigate. Instituția precizează că verificările vor continua pentru identificarea întregului circuit financiar și a tuturor celor implicați. Constatările comunicate reprezintă poziția inspectorilor antifraudă, iar eventuala vinovăție penală poate fi stabilită numai de instanță.
Din nefericire sunt încă multe firme care procedează în acest fel însă ANAF și-a îmbunătățit considerabil capacitarea de a depista abuzurile pe care le fac unele companii, fie că este vorba de unele mici, fie că este vorba de unele mari.
