În aceste condiții, indicele global al preţurilor la produsele alimentare a atins un nivel ridicat record în luna februarie, în urma majorării preţului uleiurilor vegetale şi a preţurilor la lactate, a anunţat Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), relatează presa internațională.

Cei săraci, cei mai afectați 

FAO publică propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În februarie, acest indice a crescut până la 140,7 puncte, de la 135,4 puncte în ianuarie. 

Preţurile mai ridicate la alimente au contribuit la majorarea inflaţiei, deoarece economiile se redresează în urma crizei provocate de pandemie, iar FAO a avertizat că în ţările dependente de importuri costurile mai ridicate îi pun în pericol pe cei săraci. "Majorarea preţurilor produselor alimentare vine din afara producţiei de alimente, în special din sectorul energiei, al îngrăşămintelor şi al furajelor", a apreciat economistul FAO Upali Galketi Aratchilage.

Doar la zahăr au scăzut 

Preţul uleiurilor vegetale calculat de FAO a crescut cu 8,5% în februarie, comparativ cu luna precedentă, atingând un nou nivel record, din cauza tensiunilor geopolitice. Potrivit FAO, preţurile la cereale s-au majorat cu 3% luna precedentă, preţul grâului a urcat cu 1,1% iar preţul porumbului a crescut cu 5,1%, din cauza temerilor privind furnizările din porturile de la Marea Neagră.

Preţurile la lactate au urcat cu 6,4% în februarie, a şasea lună de creştere consecutivă, în timp ce preţurile la carne au urcat cu 1,1% luna precedentă. În contrast, preţurile mondiale la zahăr au scăzut cu 1,9% în februarie, comparativ cu luna precedentă, ca urmare a perspectivelor favorabile de producţie ale marilor exportatori India şi Thailanda.

Datele pentru raportul din februarie au fost în cea mai mare parte adunate înaintea invadării Ucrainei de către Rusia, cele două țări fiind responsabile pentru mai mult de 30% din comerţul mondial cu grâu, 32% în cazul orzului, 20% în cazul porumbului şi peste 50% în cazul uleiului de floarea soarelui şi a seminţelor oleaginoase. Temerile privind tensiunile din zona Mării Negre au afectat pieţele agricole încă înainte de izbucnirea conflictului, iar analiştii avertizează că un conflict prelungit ar putea avea un impact major asupra exporturilor de cereale.

România, vânzări masive 

Pe acest fundal, cererea pentru exporturile UE de grâu a crescut săptămâna aceasta iar tendinţa ar urma să continue, deoarece conflictul militar întrerupe livrările din Ucraina şi Rusia, au declarat traderii pentru Reuters.

"Săptămâna aceasta am văzut vânzările masive de exporturi UE, din România, Bulgaria, Franţa, Germania, Polonia şi alte ţări din blocul comunitar. Un final rapid al luptelor din Ucraina ar fi necesar pentru a permite revenirea la normal a livrărilor din Ucraina şi Rusia. Cum asta nu se întâmplă, se cumpără masiv pentru înlocuirea livrărilor", susţine un trader.

Vânzările de grâu rusesc au scăzut semnificativ din cauza închiderii porturilor, a lipsei navelor dispuse să meargă în porturile ruseşti şi a impactului sancţiunilor, chiar dacă rămâne deschis Novorossiisk, explică traderii."Piaţa grâului din UE merge strună, cererea fiind extrem de ridicată pentru livrări, în special către importatorii din Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi Marea Mediterană. Este dificil să faci o estimare completă dar cred că vorbim de sute de mii de tone vândute săptămâna aceasta", adaugă alt trader.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.