Majoritatea europenilor (78%) sunt conștienți de necesitatea adoptării unui comportament „verde”, dar schimbările se produc lent. Respondenții consideră că deșeurile din plastic (34%) și schimbările climatice (33%) sunt cele mai mari amenințări asupra mediului. 96% dintre europeni spun că aruncă plastic în fiecare zi, iar 38% dintre aceștia aruncă între 3 și 5 produse din plastic pe zi. Organizațiile care nu își adaptează modelul de afaceri, cu accent pe limitarea impactului asupra mediului, se vor confrunta cu o serie de reacții negative din partea consumatorilor, sunt de părere 64% dintre europeni. Totodată, prețul avantajos este încă criteriul de selecție principal pentru 82% dintre aceștia.

Ce înseamnă economie circulară

Conceptul de „economie circulară” vizează extinderea ciclului de viață al produselor prin combaterea deșeurilor, reducerea consumului de resurse și refolosirea produselor existente. Astfel, cei trei R care trebuie puși în aplicare sunt: reducerea, reutilizarea și reciclarea. Studiul internațional ING se concentrează pe atitudinile consumatorilor privind achiziționarea de noi bunuri și dispensarea de cele care nu mai sunt necesare.

Astfel, 74% dintre respondenți afirmă că sunt dispuși să ia măsuri pentru protecția mediului înconjurător chiar dacă ar putea implica anumite sacrificii din partea lor (reducerea consumului, plata unor taxe pentru compensarea emisiilor de dioxid de carbon). 87% dintre români își doresc să treacă la o economie circulară, deși 78% dintre aceștia spun, în același timp, că prețul avantajos este unul dintre cele mai importante criterii de selecție atunci când achiziționează un produs.

Tranziția este simplă

Tranziția de la consumerism la consum circular nu este simplă. Consumul excesiv de bunuri este resimțit la cele mai înalte cote de către luxemburghezi (82%), turci (78%) și austrieci (77%). Sub media europeană de 69%, se situează italienii (50%), cehii (61%), britanicii (64%) și belgienii (64%), în timp ce 71% dintre români consideră că se concentrează excesiv pe consum.

Consumatorii se așteaptă ca mediul de afaceri să își asume responsabilitatea și să contribuie la tranziție. Doar o treime dintre respondenți (33%) au putut numi o organizație care și-a schimbat modelul operațional privind reutilizarea și repararea produselor comercializate.

Dreptul la reparație

Potrivit legii „Dreptul la reparație” introdusă în Uniunea Europeană, producătorii vor fi nevoiți facă aparatele de uz casnic mai ușor de reparat şi cu un ciclu de viaţă mai lung și, totodată, vor trebui să furnizeze piese de schimb pentru o perioadă de până la 10 ani. Conceptul de „uzură morală planificată” (potrivit căruia un produs nu este conceput să dureze, fiind încurajată cumpărarea unuia nou în viitor) este în antiteză cu principiile economiei circulare și cei 3R. 60% dintre europeni sunt de părere că își vor repara produsele, în caz de necesitate, în loc să investească în altele noi în următorii ani. În cazul în care reparațiile înseamnă până la 30% din costul noului produs, aceștia preferă să recondiționeze vechiul produs.

67% dintre europeni sunt de părere că deșeurile din plastic și schimbările climatice reprezintă cele mai mari amenințări asupra mediului. Peste 350 milioane tone de plastic este produs în fiecare an și doar 9% se reciclează, potrivit statisticilor. Deși conștientizează amplitudinea problemei, 96% dintre respondenții europeni spun că aruncă cel puțin un produs de plastic pe zi, iar 38% dintre aceștia aruncă între 3 și 5 produse de plastic pe zi. 71% dintre respondenți se așteaptă, însă, să fie redusă în mod radical cantitatea de plastic pentru ambalaje de pe piață.

92% dintre italieni susțin că ei colectează deșeurile selectiv întotdeauna, comparativ cu doar 39% dintre turci. Cele mai ridicate ponderi se înregistrează în Luxemburg (90%) și în Belgia (89%), în timp ce în România ajunge la 45%. Aproximativ 59% dintre respondenți mărturisesc, însă, că sunt confuzi când vine vorba de colectarea selectivă a deșeurilor, ceea ce nu este surpinzător având în vedere că unele ambalaje sunt realizate din mai multe materiale care ar trebui separate.

Diferențe

Discrepanțele între procente pot fi explicate parțial de normele locale, culturale și sociale, precum și de accesul la centre de reciclare.

La nivel global, se estimează că vor fi generate anual 3,5 miliarde de tone de deșeuri în anul 2050, comparativ cu 2 miliarde de tone de deșeuri în 2016. Aproximativ 50 milioane tone de deșeuri provenite de la echipamente electrice și electronice (telefoane mobile, computere, televizoare) sunt produse anual, dintre care 20% sunt reciclate corespunzător. Respondenții au declarat că și-ar dori ca reciclarea să fie cât mai simplă, iar în acest caz ar recicla și fără un stimulent financiar (47%). Printre cele mai reciclate produse se numără aparatele de uz casnic. În ceea ce privește diferențele de gen, studiul arată că femeile sunt mai preocupate de impactul asupra mediului decât bărbații atunci când achiziționează un nou produs. (30% vs 23%).

Citește și Reciclarea deșeurilor în România lasă de dorit

Jessica Exton, specialist în ştiinţa comportamentală în cadrul ING: „Există un grad ridicat de conștientizare privind amenințările asupra mediului înconjurător, dar nu este echivalent cu ritmul schimbărilor care se produc la nivel comportamental. Informarea și conștientizarea nu au determinat și schimbarea obiceiurilor consumatorilor, cu atât mai mult cu cât impactul deciziilor zilnice, pe termen scurt sau lung, nu este simplu de măsurat. Schimbările nu se pot produce doar la nivel individual. Este esențial să existe eforturi colective și coordonate, din partea tuturor stakeholderilor, pentru ca economia circulară să funcționeze în mod eficient.”

Despre studiu

Sondajul internațional ING pe a fost efectuat de Ipsos prin chestionare aplicate online. La acest studiu au participat 15.146 de respondenți din 15 țări: Austria, Belgia, Cehia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia, România, Spania, Turcia, Marea Britanie, Australia și Statele Unite ale Americii. Chestionarea a avut loc în perioada 16-30 august 2019. Raportul complet este disponibil pe https://think.ing.com/consumer/ing-international-survey/.

Sondajul international ING este realizat de câteva ori pe an de către ING International Consumer Economics. Subiectele abordate sunt despre bani și stil de viață - combină idei despre educație financiară, finanțe personale și comportament economic pentru a furniza periodic informații practice referitoare la modul în care oamenii își gestionează banii – și cum poate afecta acest lucru viața consumatorilor.

ING

ING Bank România este parte a ING Group, instituţie financiară internaţională globală, care oferă servicii bancare unui număr de peste 34 de milioane de clienţi individuali, companii sau instituţii din peste 40 de ţări. Înființată în 1994, ING Bank România este în prezent o bancă universală, oferind produse și servicii tuturor categoriilor de clienți – companii mari și mici, instituții financiare, mici antreprenori și persoane fizice.
Misiunea ING este aceea de a-i susţine pe oameni să fie cu un pas înainte, în viaţă şi în afaceri.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.