PNL şi PSD susţin că o creştere a pensiilor este necesară, dar până acum nu a fost avansat vreun procent în acest sens. O discuţie mai concretă ar urma să aibă loc odată cu definitivarea bugetului pe anul viitor, proiect pe care Guvernul intenţionează să îl trimită spre dezbatere Parlament în luna noiembrie. 

Trimiterea bugetului spre dezbatere în Parlament cât mai curând ar fi un semnal de stabilitate, a subliniat liderul social-democrat, Marcel Ciolacu, într-o declaraţie comună cu premierul. Atunci ar urma să aibă loc o discuţie mai aplicată despre majorarea pensiilor, pe baza unor cifre concrete, a precizat el.

Marcel Ciolacu: "Vedem această necesitate de a fi pensiile majorate. Mai mult, cred că ar trebui să începem discuţia şi să intrăm cu legea bugetului în Parlamentul României din luna noiembrie, odată cu a doua rectificare, astfel încât să fie un semnal clar de stabilitate şi predictibilitate şi vom veni atunci cu toate aceste lucruri."

În ceea ce priveşte propunerea de creştere a pensiilor anunţată de ministrul Muncii, şi premierul a menţionat că majorarea este necesară, însă nu au fost înaintate procente deocamdată. Şeful executivului a menţionat că este vorba despre o decizie responsabilă şi nu trebuie lansate cifre care nu se susţin pe date din buget.

Amintim că la sfârşitul lunii trecute ministrul muncii, Marius Budăi, a anunţat un pachet de măsuri sociale pe care PSD le va propune spre aprobare în coaliţia de guvernare. Budăi a afirmat că pensia minimă ar putea creşte de la 1000 de lei la 1100 de lei de la 1 ianuarie anul viitor. Ministrul muncii a susţinut că de această măsură vor beneficia 1,3 milioane de pensionari. De asemenea, PSD va propune majorarea punctului de pensie de la 1586 de lei la valoarea de 1745 de lei, transmite Rador.

Citeşte şi: Atenţie! Plata pensiei se poate suspenda. Află ce spune legea

Casa Naţională de Pensii Publice vine cu informaţii despre situaţia în care plata pensiei se poate suspenda. Când se suspendă plata pensiei?

Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:

· pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plăteşte de către celălalt stat;

· pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale, realizeaza venituri pentru care asigurarea in sistemul public de pensii este obligatorie, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;

· pensionarul de invaliditate sau copilul, beneficiar al pensiei de urmaş, incadrat in oricare grad de invaliditate, ori soţul supravieţuitor, beneficiar al pensiei de urmaş,  incadrat in gradul I sau II de invaliditate, nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă;

· pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale;

· pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, realizeaza venituri pentru care asigurarea in sistemul public de pensii este obligatorie, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;

· pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, realizeaza venituri in baza unui contract de munca, raport de serviciu, contracte/conventii incheiate potrivit Codului civil sau desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv;

· copilul, beneficiar al pensiei de urmaş, care a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;

· soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut;

· soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;

· soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;

· pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu salariul;

· in situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, care îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, daca nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs;

· plata indemnizaţiei pentru însoţitorul pensionarului de invaliditate incadrat in gradul I de invaliditate, se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o instituţie de asistenţă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător;

· suspendarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.