Legea 307/2022, apărută joi și care se aplică de duminică 20 noiembrie 2022, va transpune în legislația națională o serie de prevederi europene din domeniul producției și prelucrării laptelui.

Astfel, "lapte din soia", "lapte din migdale", "smântână vegetală" sau "brânză vegetală" vor fi printre denumirile pe care producătorii vor trebui să nu le mai tipărească pe ambalaje. Așadar, denumirea de lapte sau produse lactate nu va mai putea fi folosită în cazul produselor vegetale.

Printre altele, actul normativ stabilește că produsele obținute din orice altceva decât lapte de origine animală nu vor mai putea purta denumirea de produse lactate. Concret, asta înseamnă că, de duminică, nu ar trebui să mai găsim în magazine produse cu denumirea de lapte de soia, lapte de migdale sau brânză vegetală.

Cei ce vor continua să folosească denumirea de lapte sau produse lactate pentru produsele vegetale vor risca, pe lângă amenzi de până la 50.000 de lei, și oprirea temporară de la comercializare a produselor până la remedierea deficiențelor și suspendarea autorizației de prelucrare, producție sau comercializare pentru o perioadă de 30 de zile.

În cazul în care produsul finit conține amestecuri de lapte și produse lactate cu produse pe bază de lapte cu adaos de grăsimi și/ sau proteine, altele decât cele lactate, se va menționa pe etichetă procentul acestora.

În toate situațiile, denumirea sub care este vândut alimentul trebuie să corespundă naturii, genului, speciei, sortimentului sau proprietăților alimentului ori materiilor prime utilizate în fabricație.

Pe de altă parte, așa cum cum stabilește noua lege, produsele pe bază de lapte cu adaos de alte grăsimi și/ sau proteine, altele decât cele lactate, vor trebui comercializate într-un spațiu de prezentare și vânzare bine delimitat, pe rafturi separate față de laptele și produsele lactate autentice, cu informarea explicită către cumpărător a conținutului acestor produse.

Citește și:

Dezastru cu puterea de cumpărare a românilor

România are o putere medie de cumpărare de 8.017 euro pe cap de locuitor în acest an, cu 51% sub media europeană, ceea ce o plasează pe locul 31 dintre cele 42 de ţări incluse în studiul GfK Purchasing Power Europe 2022.

Conform studiului, faţă de anul precedent, decalajul dintre judeţele cu putere mare de cumpărare şi cele cu putere mică de cumpărare s-a mărit şi mai mult în acest an. În top 10, Bucureştiul este în mod clar lider cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.482 euro.

"Aceasta înseamnă că locuitorii Capitalei au puterea de cumpărare cu peste 93% mai mare decât media naţională şi de 3,6 ori mai mare decât locuitorii judeţului Vaslui, judeţ unde se regăseşte cea mai mică putere de cumpărare în ceea ce priveşte cheltuielile şi economisirea. Aici, venitul net disponibil este de doar 4.728 euro, ceea ce reprezintă aproximativ 53% din media naţională", se menţionează într-un comunicat al GfK.

Toate judeţele din top 10 au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie. Cu un potenţial de cheltuieli de 8.191 de euro pe locuitor, Prahova, pe locul zece, se apropie cel mai mult de media naţională, dar este încă cu 2,2% peste aceasta. Toate celelalte 32 de judeţe, care constituie mai mult de trei sferturi din toate judeţele, sunt sub media naţională.

Majoritatea judeţelor din top 10 sunt la fel ca anul precedent, doar cu câteva modificări în clasament. În 2022, Clujul a depăşit Timişul pentru a trece pe locul doi cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 11.643 de euro, în timp ce judeţele Argeş şi Arad şi-au schimbat locurile în şapte şi opt.Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.