Într-o discuţie telefonică cu prim-ministrul Jonas Gahr Store, preşedintele Macron "a salutat eforturile Norvegiei de a-şi creşte exporturile şi de a contribui astfel la reducerea dependenţei Europei de hidrocarburile ruseşti", a precizat Palatul Elysée.

"El a solicitat Norvegiei să continue şi să îşi consolideze acţiunea pentru a lupta împotriva creşterii preţurilor la energie în Europa", a mai indicat preşedinţia franceză.

Ca urmare a reducerii livrărilor de gaze de către Moscova ca represalii la sancţiunile europene în urma ofensivei ruse în Ucraina, Norvegia a devenit principalul furnizor de gaze al Europei, de care este conectată printr-o vastă reţea de conducte.

Norvegia produce în prezent la capacitate maximă. Potrivit previziunilor oficiale, exporturile sale de gaze ar putea atinge un nivel record de 122 miliarde metri cubi anul acesta. Comparativ, Rusia furniza Uniunii Europene înainte de război aproximativ 150 de miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Confruntate cu creşterea preţurilor, mai multe state europene, printre care Italia, pledează pentru o plafonare a preţului la gazele achiziţionate nu doar din Rusia, ci şi din alte ţări producătoare precum Norvegia.

Cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre "ce face Norvegia pentru a asigura alimentarea cu gaz a platformei continentale norvegiene în lumina evenimentelor din Marea Baltică", a informat biroul premierului norvegian.

După presupusa sabotare a gazoductelor Nord Stream, Norvegia a anunţat miercuri o întărire a securităţii instalaţiilor sale de petrol şi gaze, considerate o potenţială ţintă.

"Discuţia s-a concentrat şi pe organizarea la Praga, pe 6 octombrie, a primei reuniuni a Comunităţii politice europene (CPE)", a precizat preşedinţia franceză.

CPE, un proiect iniţiat în mai de preşedintele Emmanuel Macron, urmăreşte să permită un dialog interguvernamental regulat - întâlniri la nivelul liderilor, o dată sau de două ori pe an - între statele membre ale Uniunii Europene şi ţările care aspiră sau nu să adere la UE, precum Ucraina, Regatul Unit, Turcia şi Norvegia. 

Dumitru Chisăliță: Noua plafonare a prețurilor la energie, complică inutil modul de aplicare

Președintele asociației Energia Inteligentă Dumitru Chisăliță spune că noua schimbare la legea plafonării prețurilor la energie, complică inutil modul de aplicare.

Expertul spune că: ”Amendamentele aprobate în Senat, la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr 119/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale, care a înlocuit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale, nu rezolvă situația celor care sunt obligați să se încălzească cu energie electrică, dar complică inutil modul în care se aplică plafoanele de preț la energie electrică.”

Dumitru Chisăliță explică de ce legea este o complicație inutilă

În anul 2021 s-a convenit să fie ajutați consumatorii de energie și gaze naturale printr-o Lege de plafonarea / compensarea prețului (aceasta a dublat prin plafonare, prețul la gaze), care a fost continuată cu o altă lege care avea ca scop declarat să plafoneze și prețul, dar să determine și reducerea consumului de energie prin plafoanele stabilite la prețul energiei (consumul s-a redus, dar datorită consumatorilor industriali care se închid și își reduc activitatea).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.