Dar miza este mare: a fost nevoie de mai multe decenii pentru ca băncile centrale să câștige credibilitate în lupta împotriva inflației, iar pierderea bătăliei actuale ar pune în pericol acest proces, riscând să submineze fundamentele politicii monetare moderne.

"Recâștigarea și menținerea încrederii ne obligă să readucem rapid inflația la ținta noastră", a declarat Isabel Schnabel, membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene (BCE). "Cu cât inflația rămâne mai mult timp la un nivel ridicat, cu atât mai mare este riscul ca opinia publică să-și piardă încrederea în determinarea și capacitatea noastră de a păstra puterea de cumpărare."

"Chiar dacă intrăm în recesiune, pur și simplu nu prea avem de ales decât să ne menținem poziția politică", a adăugat ea. "Dacă așteptările inflaționiste ar deveni neancorate, impactul asupra economiei ar fi și mai grav". 

Inflația se apropie de 10% în multe dintre marile economii ale lumii, cel mai ridicat nivel din ultimii aproape 50 de ani, iar în afara SUA, vârful acesteia pare să fie departe. Problema este că băncile centrale au un control relativ redus asupra evoluției prețurilor.

În primul rând, acest lucru se datorează în principal evoluției prețurilor energiei legate de războiul din Ucraina, un șoc al ofertei pe care politica monetară nu îl poate rezolva singură. În al doilea rând, aceste tensiuni sunt exacerbate de creșterea cheltuielilor publice, deoarece guvernele își multiplică măsurile de susținere a puterii de cumpărare.

Schimbări inevitabile la nivel mondial

Un studiu prezentat la Jackson Hole concluzionează că jumătate din inflația americană este influențată de politica fiscală și că Fed va putea recâștiga controlul asupra prețurilor doar dacă va coopera cu autoritățile politice. În general, se pare că se instalează un nou regim inflaționist, ce riscă să mențină presiunea în sus asupra prețurilor pentru o perioadă lungă de timp.

Acest lucru ar putea fi alimentat de de-globalizare, de remodelarea alianțelor strategice în urma războiului din Ucraina, de schimbările demografice și de creșterea costurilor de producție în țările emergente.

"Economia mondială pare să fie în pragul unei schimbări istorice în care multe dintre obstacolele din partea ofertei care au ajutat la ținerea sub control a inflației par să se transforme în vânturi contrare", a declarat Agustín Carstens, directorul general al Băncii Reglementelor Internaționale (BRI), la Jackson Hole. "În acest caz, recenta creștere a presiunilor inflaționiste s-ar putea dovedi mai persistentă."

Toți acești factori pledează în favoarea unor creșteri rapide ale ratelor dobânzilor și a menținerii ratelor la un nivel ridicat timp de mai mulți ani. Problema este că înăsprirea politicii Fed va avea repercusiuni mult dincolo de SUA și va fi deosebit de dureroasă pentru țările emergente, un factor pe care banca centrală nu își poate permite să îl ignore.

Dificultăți pentru țăril emergente

"Este în joc credibilitatea ultimilor 40 de ani este în joc, așa că va împinge inflația înapoi, indiferent de consecințe, inclusiv dacă aceasta înseamnă daune colaterale în lumea emergentă", spune Peter Blair Henry, profesor emerit la Stern School of Business de la Universitatea din New York.

Multe țări emergente se împrumută pe piețele în dolari, astfel încât ratele mai mari din SUA le cresc costurile datoriei, deturnând în același timp fluxurile de capital către SUA, crescând primele de risc și complicând și mai mult finanțarea acestora.

În plus, aprecierea dolarului față de majoritatea celorlalte monede alimentează inflația în multe țări emergente. China și India par relativ neafectate de această situație, dar țări precum Turcia și Argentina au deja de suferit.

Citește și Discursul care a pus pe fugă investitorii de pe piețele mondiale

"Există o serie de economii "de frontieră" și de țări cu venituri mici care și-au văzut diferențele de randament crescând până la ceea ce noi numim niveluri dificile sau aproape dificile, între 700 și 1.000 de puncte de bază", a declarat Pierre-Olivier Gourinchas, economistul-șef al Fondului Monetar Internațional (FMI).

Această situație, a spus el, privește deja aproximativ 60% din țările cu venituri mici, iar aproximativ 20 dintre acestea "au încă acces la piețe, dar condițiile lor de împrumut s-au deteriorat semnificativ". Între timp, S&P Global clasifică în prezent debitorii sud-africani, argentinieni și turci ca având un risc ridicat sau foarte ridicat, precum și instituțiile financiare chineze, indiene și indoneziene.

"Există un număr mic de economii "de frontieră", cum ar fi Sri Lanka, Turcia, care vor fi afectate dacă Fed va majora ratele și dacă ratele rămân ridicate", spune Eswar Prasad, profesor de economie la Universitatea Cornell. "Pe un orizont de doi sau trei ani, situația va începe să devină dificilă."

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.