"Omenirea are de ales: fie cooperează, fie piere. Este fie un pact de solidaritate climatică, fie un pact de sinucidere colectivă", a declarat Antonio Guterres în fața a aproape 100 de șefi de stat și de guvern reuniți la Sharm el-Sheikh. Potrivit spuselor sale, totul a devenit urgent, ceea ce înseamnă că trebuie exercitate presiuni maxime pentru ca țările lumii să-și intensifice lupta împotriva încălzirii globale, în ciuda "policrizei" care le acaparează atenția: de la războiul din Ucraina, criza energetică și alimentară, la inflația galopantă, recesiunea iminentă etc.

Climatul este "problema definitorie a timpului nostru" și ar fi "inacceptabil, scandalos și autodistructiv" să o trecem "în planul secund" al preocupărilor noastre, a insistat Guterres.

Tărâm al suferinței

"Lumea a devenit un tărâm al suferinței", a venit în completare gazda summitului, președintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi, referindu-se la efectele catastrofale tot mai vizibile ale încălzirii globale: inundații devastatoare, valuri de căldură și secete care distrug culturile. "Nu este timpul să le punem capăt?” Însă angajamentele actuale ale țărilor sunt departe de obiectivele Acordului de la Paris din 2015, piatra de temelie a diplomației climatice. Și anume, menținerea încălzirii globale "cu mult sub" 2°C față de era preindustrială și, dacă este posibil, la 1,5°C.

Ultimele "contribuții naționale", în cazul în care ar fi respectate în totalitate, ar lăsa în cel mai bun caz lumea pe o traiectorie de +2,4°C până la sfârșitul secolului, potrivit ONU. Iar în condițiile politicilor actuale, o catastrofă de +2,8°C nu este deloc un scenariu de SF. Simon Stiell, șeful UN Climate, i-a pus, de asemenea, pe politicieni în prima linie, cerându-le să treacă de la declarații publice la acțiune, la fapte. "Responsabilitatea este în mâinile dumneavoastră".

Cancelarul german Olaf Scholz, a cărui țară este acuzată că a relansat o "cursă a gazelor" în Africa pentru a înlocui gazul rusesc, a respins cu fermitate orice "renaștere globală a combustibililor fosili" în cadrul COP.

Un alt motiv de îngrijorare este reprezentat de noile tensiuni dintre cei mai mari poluatori din lume, China și Statele Unite. Președinții lor nu se vor întâlni la Sharm el-Sheikh, dar sunt așteptați să se întâlnească săptămâna viitoare la Bali, în cadrul G20. Șeful ONU le-a cerut acestora să își asume "responsabilitatea specială", iar președintelui francez Emmanuel Macron să fie "cu adevărat la curent" în ceea ce privește emisiile și solidaritatea financiară.

Un coșmar viu 

Acest aspect al finanțării, în special ajutorul acordat de țările bogate celor mai sărace, care sunt cele mai puțin responsabile de emisiile de gaze cu efect de seră care provoacă încălzirea globală, dar care sunt adesea foarte expuse la efectele devastatoare ale acestora, este una dintre cele mai spinoase probleme. Pentru prima dată, chestiunea finanțării pagubelor deja provocate de încălzirea globală se va afla pe agenda oficială a unei COP.

Costul pagubelor este deja de ordinul zecilor de miliarde de dolari - mai mult de 30 pentru inundațiile recente care au inundat o treime din Pakistan, de exemplu - și se așteaptă ca acesta să crească semnificativ. Țările vulnerabile solicită un mecanism de finanțare specific, dar țările cele mai bogate sunt reticente, temându-se că responsabilitatea lor va fi pusă sub semnul întrebării și susținând că finanțarea pentru combaterea schimbărilor climatice este deja destul de complexă.

"Avem nevoie de ajutor pentru a repara daunele pe care ni le-ați provocat", a declarat președintele Seychelles, Wavel Ramkalawan, amintind de vulnerabilitatea micii sale națiuni insulare. "Pierderile și daunele nu sunt un subiect abstract pentru un dialog fără sfârșit. Este experiența noastră zilnică și coșmarul în care trăiesc milioane de africani", a spus, la rândul lui, liderul Kenyei, William Ruto, vorbind în numele Grupului Africa.

Cu toate acestea, nu se așteaptă ca la COP27 să fie luată o decizie, deoarece a fost stabilit un termen limită pentru discuții în 2024, spre disperarea militanților care solicitau o decizie la COP27. Încrederea este la un nivel scăzut între Nord și Sud, deoarece cei bogați nu și-au respectat încă angajamentul de a oferi un ajutor de 100 de miliarde de dolari pe an celor mai sărace țări până în 2020 pentru a reduce emisiile și a se adapta la efectele schimbărilor climatice.

Summitul se desfășoară în condiții de securitate stricte și, potrivit ONG-ului Human Rights Watch, autoritățile egiptene au reținut zeci de persoane care au cerut organizarea de demonstrații în marja COP. Oportunitățile pentru activiștii pentru climă de a lua cuvântul sau de a demonstra, o tradiție bine stabilită la conferințele privind clima, au fost, de asemenea, limitate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.