”O mare parte din cercetare se face în universități. De fapt, cea mai mare parte. Iar o bună parte din cercetarea aplicată se face în universități. Ce este nou în acest exercițiu bugetar? Este faptul că, prin numeroase petiții, discuții, dezbateri, s-a constatat că, dacă vrem să eliminăm disparitățile între diferite regiuni sau între diferite țări sau între diferite universități, este necesar să-i încurajăm pe cei care vin din urmă pe căi care să permită accesul la parteneriate de mare valoare. 

Intram în competiție directă

Până acum doi ani, pe exercițiul bugetar vechi, pe Programul Orizont 2020, nu exista o cale preferențială pentru țările din Estul și Centrul Europei. Atunci intram pe competiție directă cu institute sau universități germane, spre exemplu, care au un buget de 100 de ori mai mare ca al nostru. Sau care au patrimoniu de 1000 de ori cât al nostru. Care funcționează de 300-400 de ani. Universitatea Oxford, spre exemplu, este cel mai mare proprietar imobiliar din Marea Britanie. Depășește de vreo patru ori toată Familia regală la un loc. Ei există de la vreo 1400 și ceva și au tot adunat. Au adunat și se cunoaște”, a spus rectorul Universității Dunărea de Jos. 

Pentru noi nu i-aș fi obținut 

În plus, a continuat invitatul jurnalistului Bogdan Chirieac, ”statul acordă direct granturi, iar americanii sunt cei mai buni din acest punct de vedere, există niște granturi acordate de Congresul Statelor Unite, care se dau pe baza unui concept de proiect de cinci pagini, care se pune pe masă, cu un lobby eficient din partea congresmanul tău. Când am fost în America, în două săptămâni am obținut 2,5 milioane de dolari pe un concept de cinci pagini. I-am obținut pentru Universitatea de acolo, pentru că eram acolo. Dacă ar fi fost pentru noi, nu i-aș fi obținut. Dar pentru ei, i-am obținut, a subliniat Lucian Georgescu.

”Am fost la Washington de două ori, am explicat conceptul, am explicat impactul economic, social, și așa mai departe. Mie mi se părea că abia începem o procedură care va dura un an, cum e la noi sau cum e la UE. Ne-au chemat, era o comisie, am prezentat conceptul, au zis OK, plecați și în două săptămâni am avut banii”, a adăugat el. 

Tone de hârtii

”Ceea ce este însă foarte important. La noi, spre exemplu, sistemul de raportare pe 100.000 de lei pentru un proiect presupune tone de hârtii: hârtii, formulare, completate pe hârtie, online, cu ștampile, este o nebunie. Eu eram coordonator științific al proiectului și un american era managerul administrativ. El a primit un card și o mapă. Cu acel card făcea cheltuieli exclusiv pentru proiect. Erau câteva chestiuni interzise: era interzis să cumperi alcool din acei bani la supermarket, în schimb era voie să cumperi alcool la restaurant. Se presupunea că organizezi o masă de protocol, inviți pe cineva și pui pe masă o sticlă de vin. Era eligibil pe cardul de la proiect. Bineînțeles că erau cheltuieli mari, am cumpărat echipamente, erau două milioane și ceva, pe care le-am tocat în vreo șase luni.

Încrederea în om

Din când în când, managerul american nota, când se depășeau 10.000 de dolari, pe carnețelul primit. O dată la trei luni venea cu extrasul de cont. Care era chestiunea: se pornește de la ideea că poți avea încredere în om. Pentru că se știe că, dacă ai călcat pe bec, s-a terminat. Ești eliminat din tot ceea ce înseamnă viață activă. Dacă acolo ai făcut ceva contra eticii sau contra legii, ai zburat din Universitate și nu te mai primește nimeni niciodată. Problema care este că intri pe lista neagră a băncilor, spre exemplu, și nu-ți mai deschizi niciodată cont. Ce poți face fără cont? Să cerșești sau să lucrezi la negru. Vrei să rămâi în viață, să promovezi, trebuie să respecți anumite reguli”.

La noi este exact opusul

Acest sistem cu card nu poate fi promovat și la noi, a fost întrebat Lucian Georgescu? ”La noi este exact opusul. La noi sunt mulți evaluatori de toate tipurile la proiecte. Este adevărat că acum sunt mai competenți, dar lipsa de competență se maschează prin ideea că ești infractor. Prima dată, despre cel care vine cu cererea de finanțare, precis se crede că are el ceva ”derriere la tete”: vrea să fure, să angajeze vreo rudă, și așa mai departe. Deci pierzi timp justificând milioane de chestii și ferindu-te să fii crezut infractor și tot găsesc câte o chestie. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.