Livrările fizice către Germania prin intermediul gazoductului Nord Stream 1, care traversează Marea Baltică, au crescut vineri dimineață la 29.280.032 kilowați-oră (kWh/h), fără modificări față de ziua precedentă, potrivit informațiilor furnizate de compania operatoare.

Conducta va fi supusă unei întrețineri anuale regulate între 11 și 21 iulie, când, de obicei, nu există debit.

Producătorul rus de gaze Gazprom a redus capacitatea gazoductului la doar 40%, invocând returnarea cu întârziere a echipamentelor deservite de compania germană Siemens Energy din Canada.

Nominalizările pentru fluxurile de gaze către Slovacia din Ucraina prin punctul de frontieră Velke Kapusany au rămas neschimbate la 36,9 milioane de metri cubi (mcm) pe zi, potrivit datelor operatorului sistemului de transport din Ucraina.

Gazprom a declarat că aprovizionarea sa cu gaze către Europa prin Ucraina, prin punctul de intrare Sudzha, ar urma să fie de 41,1 mcm vineri, în creștere față de 41,2 mcm joi.

Fluxurile de gaze spre est prin conducta Yamal-Europe către Polonia dinspre Germania au fost ușor mai mici, potrivit datelor operatorului de conducte Gascade.

Fluxurile la punctul de măsurare Mallnow de la granița Germaniei cu Polonia au fost de 4.876.731 kWh/h vineri dimineață, în scădere de la puțin peste 5.000.000 în ziua precedentă, potrivit datelor.

Citește și Vești proaste despre conducta care aduce petrol în România

Povestea oleoductului caspic prin care România primește petrol din Kazahstan și care acum a fost închis din ordinul Moscovei poate fi interpretat fie ca ”unde dai și unde crapă” sau ”să prindem mai mulți iepuri dintr-o lovitură”. 

Pentru că, dacă este să mergem pe varianta vehiculată la greu de presa rusă, oprirea conductei, ce asigură 1% din oferta mondială de țiței sau 1 milion de barili pe zi, este o pedeapsă aplicată Kazahstanului pentru că a îndrăznit să introducă restricții la tranzitul unor mărfuri destinate Rusiei, dar care intră sub incidența sancțiunilor occidentale. În același timp, oprirea conductei caspice se va reflecta inclusiv asupra prețurilor la țiței, în condițiile în care Occidentul discută posibilitatea plafonării prețurilor la petrolul rusesc. 

Astfel, potrivit agenției Bloomberg, luni, petrolul rusesc s-a tranzacționat la nivelul a 80 de dolari/baril. Acum, Statele Unite și Uniunea Europeană analizează posibilitatea introducerii unei limite de 40-60 de dolari/bari. Pe de altă parte, Kazahstanul se teme că situația legată de gazoductul caspic (CPC) este un semnal de alarmă cu privire la planurile autorităților ruse de a elimina companiile occidentale care sunt acționari și utilizatori ai conductei și, eventual, de a o naționaliza. În orice caz, așa crede expertul kazah Nurlan Zhmagulov.

Închisă pe termen nelimitat 

"Din punctul de vedere al literii legii, o eventuală naționalizare a conductei este, practic, o misiune imposibilă. Dar, pentru încălcări ale normelor legate de mediu, proiectul ar putea fi ușor închis pe termen nelimitat. La urma urmei, nu există o etichetă de preț pentru distrugerea faunei sau a plantelor marine", a spus Zhmagulov. CPC este singurul gazoduct privat din Rusia, ai cărui acționari sunt reprezentanți ai unor țări "neprietenoase" cu Rusia, a subliniat el. Citește mai departe AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.