Cheltuielile suplimentare vor fi finanţate din împrumuturi, a precizat ministrul de finanţe Gintare Skaiste în şedinţa de guvern de miercuri. Ea a adăugat, potrivit agenţiei Baltic News Service, că măsura se va aplica doar cu condiţia să nu se depăşească un deficit bugetar de 4,9% din PIB.

Cheltuielile militare ale Lituaniei au crescut deja în primăvara aceasta de la 2,05% la 2,52% din PIB, după ce Rusia a invadat Ucraina, iar în toamnă s-au alocat alte fonduri suplimentare pentru apărare.

Bugetul pe 2023 se află în dezbaterea parlamentului de la Vilnius.

Lituania se învecinează cu enclava rusă Kaliningrad de la Marea Baltică, precum şi cu Republica Belarus, aliată a Rusiei, iar războiul din Ucraina este considerat o ameninţare directă la adresa securităţii naţionale.

Pe teritoriul lituanian este staţionat din 2017 un grup de luptă compus din circa 1600 de militari, sub comandă germană, cu scopul de descurajare a Rusiei. Germania urmează să pună la dispoziţia republicii baltice aliate în cadrul NATO şi o brigadă gata de luptă.

În schimb, guvernul Lituaniei intenţionează să investească mai mult anul viitor în infrastructura militară.

Ce s-a hotărât în şedinţa de Guvern. Detalii despre toate proiectele

I. PROIECTE DE LEGI

1. PROIECT DE LEGE privind unele măsuri de eficientizare a monitorizării traficului rutier
Actul normativ reglementează monitorizarea traficului rutier pe drumurile publice din România, într-un sistem integrat, și condițiile în care pot fi utilizate datele colectate cu ocazia monitorizării. Noul Sistem integrat de monitorizare se va numi e-SIGUR și va fi complementar sistemelor inteligente de transport.
Prin sistemul e-SIGUR se vor procesa automat datele de monitorizare a traficului rutier, acesta urmând să semnalizeze încălcări ale normelor de circulație pe drumurile publice, să identifice vehiculele supuse confiscării, căutate potrivit legii, sau care circulă fără achitarea tarifului de utilizare/trecere a rețelei de drumuri sau care pot fi utilizate ca probă într-o procedură judiciară,
Sistemul va fi parte integrantă a centrului care asigură monitorizarea traficului rutier pe drumurile de interes național, administrate de către CNAIR, și va permite procesarea manuală, de către polițiștii rutieri din cadrul Poliției Române, a datelor colectate, aceștia având competență teritorială generală de constatare a contravențiilor și de aplicare a sancțiunilor contravenționale.
Totodată, actul normativ reglementează și întocmirea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, constatate cu ajutorul e-SIGUR, în format electronic, sub semnătură electronică calificată. Prin proiectul de lege se va modifica Codul rutier (OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare), astfel încât să fie posibilă comunicarea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, întocmit ca înscris în formă electronică, cu ajutorul unor platforme informatice.

Prin instituirea sistemului e-SIGUR, se întărește colaborarea între instituțiile responsabile cu managementul traficului, în vederea creșterii nivelului de siguranță rutieră. De asemenea,  prin intermediul e-SIGUR, bazele de date ale mai multor instituții devin interoperabile, ceea ce contribuie la procesul de digitalizare a României.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.