”Era o misiunea aproape imposibilă să impui o astfel de restricții într-o Românie unde cash-ul este principalul vehicul financiar. Dă-i românului mintea cea de pe urmă - este o expresie care definește, până la urmă, modul în care autoritățile au acționat în acest diferent despre care noi vorbim de trei luni de zile, a spus expertul. 

O realitate cu totul diferită

De fapt, a continuat Adrian Negrescu, ”s-a demonstrat, practic, că, fără un studiu de impact, o astfel de inițiativă este sortită eșecului. Să nu te gândești că oamenii nu au cum să-și achite cheltuielile cu cardul, să nu te gândești cum funcționează, cu adevărat, microîntreprinderile care lucrează foarte mult cu cash înseamnă să trăiești într-o realitate paralelă din punct de vedere economic. Adică pentru cei care au construit această inițiată realitatea este cu totul și cu totul diferită față de ceea în  care trăiesc majoritatea oamenilor din România”, a estimat analistul financiar.

Băncile au oricum de câștigat

În ceea ce privește înțelegerea dintre Guvern și bănci, acordul la care s-a ajuns era ceva de așteptat, este de părerea Adrian Negrescu. De ce? ”Pentru că băncile au oricum de câștigat din această situație, indiferent de cât vor fi plafoanele, în ce măsură statul va impulsiona achiziția cu cash-ul”, a explicat expertul.

Creșterea taxelor bancare va continua 

”Băncile întotdeauna câștigă, iar statul știe foarte bine acest lucru. Pentru bancheri, și am văzut poziția ARB, nici nu a contat faptul că statul le limita cash-ul. Ei s-au văzut acel impozit de 2% pe venituri, care i-au determinat să crească taxele. 

Creșterea taxelor bancare va continua, probabil, începând cu 1 ianuarie, și va fi semnificativă pe multe dintre segmentele de business, mai ales în relația cu societățile comerciale”, a concluzionat Adrian Negrescu.  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.