Totuși, au rămas unele divergențe în ceea ce privește eliberarea banilor necesari pentru a atinge acest obiectiv, relatează Reuters.

În cadrul discursului său, fostul prim-ministru italian Enrico Letta, însărcinat cu evaluarea deficiențelor pieței unice a UE, a avertizat că aceasta este ultima ocazie de a acționa.

Letta spune că intensificarea tensiunilor geopolitice și a protecționismului amenință securitatea economică a UE și subminează impulsul acesteia în domeniul tehnologiilor, de la inteligența artificială la tehnologiile curate, precum și tranziția sa ecologică și digitală, care va costa 620 de miliarde de euro pe an.

Letta a declarat că cel mai mare impact ar putea veni din direcționarea celor 33.000 de miliarde de euro provenite din economii private ale UE din conturile curente către economia reală.

Un element-cheie în acest sens ar putea fi uniunea piețelor de capital ale UE (CMU), însă negocierile au fost blocate timp de aproape un deceniu deoarece membrii UE nu doresc să renunțe la controlul asupra normelor financiare naționale.

Toți liderii UE și-au exprimat joi sprijinul pentru CMU, ale cărei elemente-cheie sunt prevăzute de miniștrii de finanțe până în 2029, dar asupra cărora diviziunile încă persistă.

Premierul olandez Mark Rutte a declarat că diferențele de opinie sunt mari, adăugând că țara sa dorește să avanseze rapid, însă alții sunt mai reticenți.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că, în opinia sa, discuțiile de joi au rezolvat cel puțin unele incertitudini și au redus îngrijorările.

Franța și Germania fac presiuni puternice pentru o uniune care ar include o supraveghere financiară comună, pe care mai multe state mai mici, precum Luxemburg, Malta și Irlanda, nu o doresc.

"Puteți face o uniune a piețelor de capital, dar trebuie să o faceți corect", a declarat premierul irlandez Simon Harris, adăugând că UE încă trebuie să examineze problema supravegherii.

Harris a mai spus că se opune armonizării impozitelor pe profit, o opinie împărtășită de premierul estonian Kaja Kallas.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că o abordare bazată pe regimuri speciale de supraveghere și impozitare nu ar mai fi suficientă, deoarece blocul comunitar nu mobilizează capitalul european pentru companiile din UE.

"Iar aceasta nu este o soluție cu care să fim mulțumiți", a spus el.

Irlanda și Estonia se numără, de asemenea, printre semnatarii unei scrisori din luna februarie care avertizează asupra unei curse periculoase a subvențiilor în interiorul UE, unde Germania și Franța conduc în ceea ce privește ajutoarele de stat, susținând că nu toți sunt capabili să egaleze cheltuielile mai mari ale Berlinului și Parisului.

În concluziile finale ale reuniunii la nivel înalt, a fost eliminată o referire la armonizarea legislației privind impozitul pe profit, iar liderii au cerut Comisiei Europene să analizeze organismele UE care supraveghează anumite părți ale CMU.

Printre cele nouă domenii de îmbunătățire ale liderilor se numără aprofundarea pieței unice a UE, încurajarea unei cercetări mai inovatoare și utilizarea mai eficientă a resurselor.

De asemenea, aceștia doresc o piață unificată a energiei, care ar putea pune la dispoziția tuturor energie regenerabilă mai ieftină.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.