Noua alocare a monedei de rezervă a FMI cuprinde 860 milioane de dolari din 2021 şi 275 milioane de dolari din 2009, a informat într-un comunicat Ministerul de Finanţe.

Libanul se confruntă cu o criză financiară profundă din cauza căreia trei sferturi din populaţie trăieşte în sărăcie. Banca Centrală a Libanului aproape a rămas în ultimele luni fără rezerve valutare, ceea ce a dus la lipsa bunurilor de primă necesitate, cum ar fi combustibilii şi medicamentele.

Libanul are de vineri un nou guvern, după 13 luni de aşteptare marcate de negocieri şi tergiversări politice, situaţie care a fost agravată de o criză economică severă.

Formarea unui nou guvern era o condiţie prealabilă pentru obţinerea ajutorului internaţional de care Libanul are urgentă nevoie, dar rămâne de văzut dacă această echipă va fi în măsură să ducă la bun sfârşit reformele structurale şi să salveze ţara de la faliment.

Ce trebuie să faceți pentru a NU plăti facturi uriașe la utilități

Formarea unui guvern de tehnocraţi, total independenţi de scena politică acuzată de corupţie, a fost cerută de mult timp de libanezii ieşiţi în stradă, dar şi de unele puteri externe, în frunte cu Franţa, implicate în dosarul libanez.

Libanul nu avea un guvern cu atribuţii depline de la demisia Cabinetului lui Hassan Diab, la câteva zile după explozia devastatoare din portul Beirut, înregistrată pe 4 august 2020, soldată cu peste 200 de morţi şi avarierea unor cartiere întregi ale capitalei libaneze.

De atunci, criza economică prin care trece ţara începând din vara lui 2019 s-a agravat continuu.

Cu o inflaţie galopantă şi concedieri masive, 78% din populaţia libaneză trăieşte astăzi sub ameninţarea sărăciei, potrivit ONU. Căderea liberă a monedei locale, restricţii bancare inedite, eliminarea progresivă a subvenţiilor, penuria de carburant şi medicamente au făcut ca Libanul să plonjeze într-o criză fără precedent în ultimele luni, ajungându-se la întreruperea furnizării curentului electric chiar şi 22 de ore pe zi.

Noul guvern va trebui să răspundă numeroaselor provocări, în special încheierea unui acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), cu care tratativele au fost întrerupte în iulie 2020.

Vineri, premierul desemnat Najib Mikati s-a angajat să asigure un ajutor internaţional.

''Voi contacta instanţele internaţionale pentru a securiza lucrurile de bază ale traiului'' libanezilor, a spus el.

Mikati a promis să solicite şi ajutorul ţărilor arabe, în condiţiile în care legăturile cu monarhiile bogate din Golf sunt tensionate de mai mulţi ani, pe fondul disputei regionale între Iranul şiit, aliat al puternicei mişcări libaneze Hezbollah, şi Golful sunnit.

Luna trecută, Consiliul guvernatorilor Fondului Monetar Internaţional a aprobat alocarea de Drepturi Speciale de Tragere (DST), în valoare de 650 miliarde de dolari, şi a anunţat că cea mai masivă distribuire a monedei de rezervă create de FMI va intra în vigoare în 23 august.

Statele membre vor primi DST proporţional cu cota participaţiei lor existente în FMI.

"Alocarea de Drepturi Speciale de Tragere va fi în beneficiul tuturor membrilor, va rezolva necesitatea rezervelor globale pe termen lung, va instaura încrederea şi va spori rezilienţa şi stabilitatea economiei globale", a afirmat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva.

"În special alocarea va ajuta cele mai vulnerabile ţări să facă faţă impactului crizei provocate de pandemia de coronavirus (COVID-19)". Din această alocare, suma de aproximativ 275 miliarde de dolari va merge spre ţările emergente şi cu venituri scăzute, a adăugat oficialul FMI.

O nouă alocare de DST-uri este similară cu tipărirea de bani de către o bancă centrală, deoarece noile Drepturi Speciale de Tragere conferă fiecărui stat membru al FMI mai multe rezerve pe care le poate trage proporţional cu participaţia statului respectiv la FMI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.