România, codașă în Europa Centrală și de Est

„România se află la un nivel semnificativ inferior mediei europene în privința intermedierii financiare”, a declarat Leonardo Badea. Activele bancare reprezentau, la finalul trimestrului al treilea din 2024, doar 49,8% din PIB – mult sub Bulgaria (92,7%), Polonia (93%), Ungaria (106,3%) și Cehia (130,81%). Media UE este de 214%, ceea ce plasează România la coada clasamentului, la jumătate față de următorul stat din regiune.

Viceguvernatorul a precizat însă că această realitate trebuie interpretată în contextul specific al României: „Volumul creditelor este o variabilă de stoc, în timp ce PIB-ul este o variabilă de flux. Într-o economie în creștere rapidă, precum a noastră, PIB-ul avansează mai repede decât creditarea, ceea ce distorsionează indicatorii de intermediere”.

Probleme structurale: credit comercial, finanțare externă și firme subcapitalizate

Leonardo Badea a subliniat că nivelul scăzut al intermedierii nu se explică printr-o singură disfuncționalitate, ci reflectă un ansamblu de cauze:

Utilizarea excesivă a creditului comercial: România este țara cu cea mai mare pondere a acestui tip de credit în UE, reprezentând 20% din pasivele firmelor. În 2023, datoriile comerciale au ajuns la 421 miliarde de lei, de peste două ori mai mult decât creditele bancare, cu o rată de neperformanță de 11%, semnificativ mai mare decât în sectorul bancar.

Preferința unor companii mari pentru finanțare externă în valută sporește datoria externă privată și pune presiune pe echilibrele macroeconomice, în ciuda lichidității adecvate disponibile în sistemul bancar românesc.

Ponderea ridicată a firmelor subcapitalizate: În 2023, 260.000 de companii se aflau în această situație, reprezentând 31% din totalul firmelor. Acestea consumă resurse care ar putea fi direcționate spre entități mai productive, perpetuând ineficiențe și vulnerabilități.

Creditul ipotecar și comportamentul conservator al populației

În ceea ce privește creditul ipotecar, viceguvernatorul BNR a atras atenția asupra a trei particularități ale României:

• Rata ridicată a proprietarilor de locuințe;

• Prevalența tranzacțiilor imobiliare cu bani lichizi, fără credit bancar;

• Nivelul scăzut al prețurilor la locuințe, comparativ cu restul UE.

Aceste trăsături, deși pot fi interpretate ca semne de stabilitate socială și bunăstare relativă, limitează dezvoltarea creditului ipotecar și implicit a intermedierii financiare.

Apel la echilibru și sustenabilitate

„Orice planuri care vizează o creștere a intermedierii financiare trebuie construite cu grijă, având permanent în vedere nevoia de sustenabilitate, reziliență și robustețe”, a subliniat Leonardo Badea. El a atras atenția că „nu orice creștere este benefică – ci doar aceea bazată pe fundamente solide și însoțită de mecanisme robuste de evaluare a riscurilor”.

Viceguvernatorul și-a încheiat discursul într-o notă optimistă, exprimându-și încrederea că sistemul bancar românesc are capacitatea de a susține transformarea calitativă a economiei. „Avem motive nu doar de reflecție, ci și suficiente motive de acțiune”, a conchis el.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.