"În prezentul proiect normativ ne raportăm la necesitatea modificării unor articole din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, care abrogă integral Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice la inceputul anului 2024. Iniţiatorii Legii nr. 127/2019, care a fost treptat aplicată prin dispunerea ca unele dispoziţii să intre în vigoare, au dorit sa elimine inechităţile dintre beneficiarii sistemului, atât între genuri, cât şi pentru toate categoriile de persoane care au muncit în acelaşi condiţii şi au avut un nivel similar de salarizare, fără a conta momentul ieşirii la pensie. În plus, s-a instituit un nou mod de calcul al pensiei", se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Concret, care sunt modificările propuse

Prezentul proiect normativ aduce o serie de modificări şi completari legii nr. 127/2019, cu modificările ulterioare care constau în următoarele aspecte:

1. Precizarea faptului că persoanele care au depăşit stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 cu cel puţin 8 ani pot solicita pensie pentru limită de vârstă cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5, cu reducerea vârstei de pensionare, fără aplicarea vreunei penalizări.

2. Se elimină interdicţia pentru beneficiarii pensiei anticipate de a opta pentru pensie de invaliditate în situaţia pierderii capacităţii de muncă. Mai precis, raportat la o situaţie similară din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, faţă de care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat Decizia nr. 25/2023, mutandis mutandis nu este exclusă existenţa unui drept de opţiune între pensia de invaliditate şi pensia anticipată parţială la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru aceasta din urmă categorie de pensie.

3. Se aduc noi informaţii legate de dreptul la muncă al beneficiarilor pensiei anticipate, respectiv: aceştia au posibilitatea de a îşi continua activitatea, pensia anticipată va putea fi cumulată doar cu acele venituri pentru care se datorează obligatoriu contribuţii de asigurări sociale, realizate în baza unui contract individual de muncă.

4. Art. 80 se completează prin introducerea informaţiei legate de durata căsătoriei soţului supravieţuitor. Astfel, indiferent de durata casătoriei, soţul supravietuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în varstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani.

5. Se fac precizări legate de actele doveditoare pentru copiii de până la 16 ani, respectiv până la 26 de ani, care beneficiază de pensie de urmaş. Astfel, copiii au dreptul la pensie de urmaş şi pentru a beneficia de aceasta au obligaţia ca până la împlinirea vârstei de 16 ani să prezinte adeverinţă şcolară. Daca îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, la începutul fiecărui an şcolar/universitar copiii au obligaţia ca să depună adeverinţă din care să rezulte că urmează cursurile anului şcolar în curs.

6. Se aduc precizări legate de situaţiile în care soţul supravieţuitor nu poate beneficia de ajutor lunar.

7. Ajutorul lunar în coroborare cu dispozitiile Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor, se stabileşte prin decizie emisă de casa teritorială de pensii în a cărei rază domiciliază solicitantul în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii şi se plăteşte de către casele teritoriale de pensii începând cu data de întâi a lunii următoare depunerii cererii.

Documentul integral poate fi studiat aici. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.