Legea bugetului de stat pe anul 2023 va fi transmisă Parlamentului spre dezbatere şi adoptare după 9 decembrie, a anunţat purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe.

"Guvernul va adopta această propunere, urmând ca după data de 9 decembrie legea bugetului de stat să fie trimisă spre dezbatere şi adoptare Parlamentului României", a spus Stroe, după şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL.

Câciu: Ce ne spune INS este mult mai prudent decât ceea ce ne spune Comisia Europeană şi FMI

Ceea ce ne spune INS, indiferent că a aplicat o metodologie nouă sau că a restructurat anumite date pe trimestrul 1 sau 2, este mult mai prudent decât ceea ce ne spune Comisia Europeană şi FMI, a declarat, miercuri, după şedinţa de Guvern, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

"Să ne lămurim asupra unui lucru: bugetul se face pe baza prognozei, dar într-adevăr ceea ce dă INS este important, pentru că îţi dă nişte semnale. Din perspectiva aceasta a afirmaţiilor unor analişti, sunt fanul analiştilor, aş întreba de ce nu se uită la prognoza Comisiei Europene ? Este uşor să arunci cu noroi într-o instituţie naţională, pentru că probabil nu-ţi răspunde în fiecare zi la televizor. Totuşi, cred eu, ceea ce ne spune INS-ul, indiferent că a aplicat o metodologie nouă, indiferent că a restructurat anumite date pe trimestrul 1 sau 2, este mult mai prudent decât ceea ce ne spune Comisia Europeană şi FMI. Oare toţi manipulează datele şi numai analiştii noştri ştiu să facă datele? Dacă ştiu să facă, chiar îi rog să facă dânşii exact cât înseamnă PIB date-semnal pe trimestrul 3. Este un răspuns raportat la cei care au devenit "părerologi" de profesie, dar nu am văzut pe vreunul dintre ei să şi nimerească. Întrebaţi-i câţi dintre ei au spus că vom termina pe creştere economică în trimestrul 1? La fel, câţi dintre marii trezorieri de bănci comerciale din România, care sunt şi analişti economici, mai apar pe la televizor, spuneau că România va avea o creştere de 4,6 sau de 5, în primul trimestru? Mie mi se parte puţin ipocrit să începem să facem analiza aruncând o anatemă asupra unei instituţii. E adevărat că pe toţi ne-a surprins creşterea economică din trimestrul 1, dacă este să discutăm sincer... Aş vrea să fim mai reţinuţi în analiza pe care ne permitem a o face la televizor dacă niciodată n-am nimerit-o. Adică măcar să ai obraz ca, atunci când greşeşti, să ieşi la televizor să spui "Am greşit!"", a spus Câciu.

Ministrul de resort a menţionat, totodată, că România se menţine pe creştere economică şi în trimestrul 3, chiar dacă semnalele de încetinire a economiei devin evidente.

"Nu vreau să comentez neapărat ajustările pe care le face Institutul de Statistică. Bănuiesc şi ce am citit în motivarea comunicatului dânşilor este schimbarea modelului econometric folosit la analiza pe creşterea economică, pe datele-semnal la PIB. Din punctul meu de vedere, la acest moment, suntem totuşi în 16 noiembrie, reamintesc tuturor că la începutul anului se bucurau foarte mulţi din această ţară că nu o să avem creşterea economică prognozată conformă cu programul bugetar. Iată că, indiferent de cum se schimbă cifrele pe datele PIB de-a lungul timpului, cum sunt ele restructurate sau reanalizate, pentru că şi evoluţia economică este în dinamică, sunt semnale cel puţin prudente din punctul meu de vedere al Comisiei Naţionale de Prognoză, că închidem acest an cu 4,6. Vă aduc aminte tuturor că, în primul trimestru, când a început conflictul din Ucraina, toată lumea se vedea în recesiune. Din această perspectivă, cei de la INS vă pot da detalii cu privire la modelul aplicat. Din punctul meu de vedere ne menţinem pe creştere economică şi în trimestrul 3. Avem trei trimestre în continuare de creştere economică. E adevărat, semnale de încetinire a economiei devin evidente. Tocmai acesta trebuie să reprezinte semnalul pentru modul în care se construieşte bugetul anului 2023, să vii şi să intervii cu stimuli economici, astfel încât să reboostezi această pierdere de viteză a creşterii economice", a subliniat oficialul.

Conform datelor INS, publicate marţi, creşterea economică a României a încetinit la 1,3%, în cel de-al treilea trimestru al acestui an, faţă de trimestrul precedent, în condiţiile în care în T2 PIB a urcat cu 1,8% faţă de primele trei luni.

Estimările-semnal relevă faptul că, în T3 din 2022, produsul intern brut a înregistrat o creştere faţă de trimestrul III din anul 2021 cu 4%, pe seria brută, şi cu 4,7% pe seria ajustată sezonier.

În perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2022, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2021, PIB s-a majorat cu 4,3%, pe serie ajustată sezonier.

Pe serie brută, în primele nouă luni, avansul economiei a fost de 5%.

"Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul III 2022 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, fiind înregistrate modificări ale indicilor de volum comparativ cu a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2022, publicată în comunicatul de presă nr. 257 din 12 octombrie 2022. Astfel: rezultatele trimestrului I 2022, comparativ cu trimestrul IV 2021, au fost revizuite de la 106,4% la 104,4%; rezultatele trimestrului II 2022, comparativ cu trimestrul I 2022, au fost revizuite de la 105,0% la 103,9%", a precizat INS.

Comisia Europeană a îmbunătăţit recent estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,9% cât anticipa în iulie până la 5,8%, conform previziunilor economice de toamnă.

La rândul său, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere semnificativă estimările privind avansul economiei româneşti în 2022, de la 2,2% cât prognoza în primăvară, până la 4,8%, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat în octombrie de instituţia financiară internaţională.

Bugetul este fundamentat pe un avans al economiei de 4,6% în acest an.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.