Scopul principal al reglementării propuse vizează limitarea costului total al creditării, stimulând astfel accesul consumatorilor de credite prin creșterea încrederii în sistemul financiar-bancar. În acest scop, în funcție de creditor, pentru creditele de consum au fost introduse praguri diferite ale dobânzii anuale efective.
Inițiatorii spun că un "contract care utilizează dobânzi excesive, întrucât este un contract de adeziune, înseamnă un risc incremental de dificultăți financiare pentru creditor, întrucât rezultanta acestuia nu este un singur debitor ruinat sau un număr gestionabil de debitori supra-îndatorați, ci o masă uriașă de astfel de debitori".
Guvernatorul BNR: Nu zice Banca Naţională te împrumuţi cu asta
În România, lipsa unei reglementări care să introducă un plafon maxim pentru costul creditelor acordate populației, a permis practicarea unor dobânzi mult peste media europeană, precum și existența unor abuzuri uriașe atât din partea băncilor cât și din partea IFN -urilor (dobânzi de peste 2000%). Cu toate acestea, creditele acordate de IFN-uri, care nu sunt supuse niciunui control și niciunei supravegheri a BNR, sunt “căutate” de consumatori întrucât promotorii insistă pe facilitatea accesării acesteia și pe valoarea mică, “justificată” de nevoia urgență și de restristea sau chiar nefericirea imprumutatului, de unde rezultă o mare plajă de practici comerciale incorecte, cea mai gravă fiind camuflarea sub cuvinte, expresii și slogane deceptive a unor costuri ale creditării uriașe.
Acest proiect de lege ar urmă să modifice toate aceste practici incorecte și dăunătoare consumatorilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.