"O să iau pălăria de bancher central pentru 30 de secunde şi o să spun aşa că titlurile din ziare, titlurile de senzaţie, că BNR dă de pământ cu programul fiscal al guvernului care nu ştiu ce, pentru că va duce la inflaţie, astea sunt nişte invenţii jurnalistice pur şi simplu. Dacă costul, unul din costurile pachetului fiscal, este o inflaţie mai mare, este un cost care trebuie acceptat şi asumat, aşa cum noi toţi, individual, va trebui să acceptăm costuri individuale. Am spus-o. Nu se poate fără un cost. Deci, BNR nu dă de pământ cu inflaţia care rezultă din pachetul fiscal. Din contră, cu cât mai repede se rezolvă, cu atât inflaţia este tranzitorie şi revenim la o normalitate", a spus Valentin Lazea, la evenimentul cu tema "Între Deficit Bugetar şi Economie Sustenabilă", organizat de Oxygen Events.

Valentin Lazea a făcut referire în discursul său la un interviu acordat de Klaas Knot, guvernator al Băncii Naţionale a Olandei, în care acesta a spus că este posibil un compromis, şi anume să existe mai mult spaţiu fiscal la nivelul Uniunii Europene, dacă germanii vor fi de acord, dar cu preţul a mai puţin spaţiu la nivelul ţărilor.

"Cu alte cuvinte, nu vă bucuraţi voi, românilor, că vi se va da mai mult spaţiu de joc şi de deficite mari, şi aşa mai parte. Din contră, e un quid pro pro. Dacă ţările, inclusiv România, arată că pot să-şi ţină finanţele mai strânse şi mult mai strânse decât până acum, atunci se poate la nivel european, şi Germania poate fi convinsă, dar numai în acele condiţii, nu în altele, ca punga europeană să fie mai generoasă şi unele achiziţii, cum ar fi medicamente, armament ş.a.m.d. Deci trebuie să explicăm poporului român ca să nu se aştepte că Europa acum o să închidă ochii la toate prostiile fiscale ale unor ţări ca a noastră. Şi apropos de bad governance culture. Să luăm Italia, da? Păi Italia are de nu ştiu câţi ani surplus bugetar primar. Noi avem deficit primar bugetar de circa 4%. Deci asta nu e bad governance culture, e worst governance culture", a declarat Valentin Lazea.

De asemenea, el a precizat că este de acord cu faptul că nu numai clasa politică este de vină, ci şi publicul, din cauza inculturii financiare, dar şi din faptul că mulţi din cei de sub 40 de ani au crescut într-o cultură a îndreptăţirii, că totul li se cuvine.

"Că li se cuvine să aibă casă la 25 de ani, maşină la 18 ani, lumină care să le curgă din tavan, apă din robinet ş.a.m.d. Cu aceste generaţii care vin din urmă, mi se pare mai mult decât iluzoriu să speri că munca va deveni o necesitate. Păi, ăştia nu ştiu cum să fugă de muncă în secunda doi, ăştia de care vorbesc eu, şi dacă ar putea să fenteze cu 20 de ani să iasă la pensie mai repede, asta ar face. Şi iarăşi nu pot să fiu de acord cu optimismul lui Andrei (Andrei Rădulescu - director Analiză macroeconomică, Banca Transilvania , n,r.) că aceste generaţii care nu ştiu decât să ceară şi să creadă că li se cuvine totul, vezi Doamne, să fie ele de acord, să vină un algoritm şi să conducă finanţele? Păi ăştia o să iasă în stradă în secunda doi, pentru că educaţia lor a fost făcută din fragedă pruncie că ei trebuie să ceară şi că li se cuvine. Deci, bottom line este că noi toţi cei de faţă ar trebui să fim mult mai vocali în procesul educaţiei primare, nici nu ştiu, educaţiei de bază. Să le spunem la toţi ăştia: băi, treziţi-vă, nu vă mai uitaţi la seriale americane unde toţi au maşini, case, femeie şi nu ştiu ce. Treziţi-vă şi vedeţi că pe pământul ăsta lucrurile se câştigă greu şi cu sudoare, nu cu bitcoin-uri, nu cu şmecherii, nu cu droguri. Da? Dezbaterea asta nici nu are loc în România. Despre ce vorbim? Plăcere de a munci după pensie? Cine dracu să facă aşa ceva, într-o ţară în care vin toţi cu cultură de entitlement", a mai spus Valentin Lazea.

El a menţionat că declaraţiile reprezintă opiniile proprii şi nu punctul de vedere al băncii centrale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.