Pesta porcină

România s-a confruntat în ultimul an cu cea mai gravă boală a animalelor de după al Doilea Război Mondial - pesta porcină africană - care a produs pagube serioase sectorului, a creat puternice convulsii în rândul crescătorilor de animale şi, evident, a devenit şi unul dintre cele mai abordate subiecte în spaţiul public. 

Dacă anul trecut România a fost considerată o insulă de siguranţă epidemiologică în partea aceasta a Europei, pentru că nu se confrunta cu niciun focar de pestă porcină africană, deşi boala evolua deja în opt state din UE şi din jurul graniţelor ţării, în prezent pe teritoriul ţării sunt active 1.145 de focare în 301 de localităţi din 19 judeţe. Din acestea, 19 s-au consemnat în exploataţii comerciale, iar 558 la mistreţi. 

Citește și:

Controale recente ale ANSVSA, soldate cu amenzi mari

Chiar dacă cei mai afectaţi de uciderea porcilor sunt micii fermieri, adică ţăranii care cresc pentru consumul propriu 2 - 3 capete în curtea proprie, majoritatea porcilor sacrificaţi se află în exploataţiile comerciale. Datele oficiale arată că, în total, au fost eliminaţi 364.212 de porci afectaţi de boală până la data de 28 decembrie. 

România cere ajutorul UE

La finele lunii iulie, şeful MADR cerea la Bruxelles sprijin financiar pentru combaterea bolii, susţinând că România este în război cu pesta porcină africană pe o suprafaţă de aproape 1.400 km la graniţa de răsărit a UE. 

"România de-a lungul istoriei a dovedit şi poate dovedi oricând că nu a dat boli nimănui, dar din nefericire a primit. România nu este izvor de pestă porcină, dar este în război cu această boală pe un front de aproape 1.400 de km la graniţa de răsărit a Uniunii Europene", spunea, la acea vreme, Petre Daea. 

În conferinţa semestrială de bilanţ de la MADR, organizată la finele lunii august, Petre Daea a afirmat că România va fi în stare să treacă peste acest moment greu în care se află din cauza pestei porcine africane, dacă nu sunt puse zilnic la îndoială procedurile şi nu se fac interpretări de tot felul, adăugând plastic că "pe unii nu-i interesează şoriciul porcului, ci doar dacă cresc cumva în sondaje". 

Citește și:

Deşi despăgubirile pentru cei afectaţi de pestă s-au dat într-un ritm mult mai rapid decât alte ajutoare pentru a linişti populaţia - până la 28 decembrie fiind despăgubiţi 8.535 de proprietari cu 251,12 milioane de lei - în unele zone ţăranii au refuzat să îşi predea porcii pentru sacrificare, uneori conduşi chiar de liderul comunei. Un caz de notorietate este cel din localitatea Rusăneşti din judeţul Olt, unde, timp de trei zile, localnicii au protestat şi nu au permis accesul veterinarilor în gospodării, deşi se luase decizia sacrificării tuturor porcilor din localitate. Echipele de veterinari au fost însoţite de zeci de jandarmi şi poliţişti pentru a putea sacrifica porcii. 

În ciuda acestor măsuri dure autorităţile au susţinut în mod repetat: creşterea porcului în gospodării nu va pieri, dar trebuie respectate regulile sanitar-veterinare. Ministrul Daea transmite constant populaţiei pe toate canalele media că nu există altă cale, deşi este dureroasă, decât sacrificarea porcilor în cazul PPA şi acordarea despăgubirilor. 

Soluțiile la care statul se gândește

Deşi extrem de nepopulară, autorităţile vorbesc mai pe faţă, mai pe ascuns, de iniţierea unei legi care să interzică creşterea porcilor în coteţe, însă o astfel de prevedere ar fi foarte greu de aplicat în condiţiile în care, pentru români, este tradiţională creşterea porcului în gospodării şi sacrificarea de Crăciun. 

Citește și:

Petre Daea: Păi aşa putem distruge toată ţara ...

Potrivit datelor oficiale, 75% din porcii crescuţi în gospodării în Uniunea Europeană sunt în România. 

În data de 7 decembrie, ministrul Petre Daea şi premierul Viorica Dăcilă anunţă că România primeşte de la Comisia Europeană (CE) un grant în valoare de 34,27 milioane de euro pentru rambursarea a 75% din costurile de combatere a pestei porcine africane. Câteva zile mai târziu, ANSVSA confirmă că a intrat în posesia primei tranşe, de 10 milioane de euro, din acest grant. 

Legea privind vânzarea terenurilor agricole, încă nefinalizată 

Legea privind vânzarea terenurilor agricole se modifică în Parlamentul României în aşa fel încât accesul să fie uşor şi direct pentru cumpărătorii români, spunea pe 16 octombrie, la TVR 1, ministrul Agriculturii, Petre Daea, deşi nu a putut spune cât teren agricol a fost vândut deja străinilor. 

Citește și:

Din România au dispărut suprafețe de păduri cât 7.200 terenuri de fotbal

"Nu modific eu această lege. Parlamentul României modifică această lege, iar modificarea a pornit de la o decizie politică pe care a luat-o Liviu Dragnea. Modificarea este în aşa fel încât să aibă acces uşor fermierii români la terenul respectiv. O să vedeţi exact, concret, cum se va derula această lege. A trecut de Camera superioară. Accesul o să fie uşor, direct pentru cumpărătorii români. Această lege trebuie să răspundă şi unor condiţii externe, în condiţiile în care piaţa este liberă", a spus şeful MADR. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.