Un pericol real, dar ignorat

Astăzi se împlinesc 48 de ani de la cel mai devastator cutremur din ultimii 50 de ani din România, un seism de 7,4 grade pe scara Richter, care a lăsat în urmă peste 1.570 de morți, 11.300 de răniți și 35.000 de locuințe prăbușite. La aproape jumătate de secol de la tragedie, experții avertizează că un cutremur similar ar putea provoca pagube de ordinul zecilor de miliarde de euro și ar lăsa sute de mii de oameni fără locuințe, conform unui raport al Băncii Mondiale.

Cutremure recente, un semnal de alarmă

Seismele care au afectat recent județele Gorj, Cluj, Hunedoara și București demonstrează că România rămâne extrem de vulnerabilă. În urma acestor evenimente, până la sfârșitul lunii februarie, s-au deschis peste 1.000 de dosare de daună pe baza polițelor de asigurare obligatorii și facultative pentru locuințe.

În perioada 2013-2022, asigurătorii UNSAR au plătit 4,3 milioane de lei pentru 1.664 de dosare de daună cauzate de cutremure. În ciuda acestor cifre, gradul de asigurare a locuințelor din România rămâne scăzut, ceea ce expune populația la riscuri economice majore.

Citește și: Avertismentul asigurătorilor: 70% dintre români locuiesc în zone cu risc seismic moderat sau ridicat

Bucureștiul, cel mai vulnerabil oraș din Europa la cutremure

Un studiu statistic realizat de iZi data la inițiativa Fundației Comunitare București arată că Bucureștiul se află în top 10 orașe din lume cele mai expuse la riscuri seismice. În cazul unui cutremur major:

• 83% dintre bucureșteni se tem că ar putea pierde persoane dragi;

• 75% se tem de prăbușirea clădirilor;

• 67% se gândesc că și-ar putea pierde viața sau ar putea fi răniți.

Totuși, doar 15% dintre locuitorii Capitalei au un plan de acțiune în caz de cutremur, iar 45% recunosc că nu au luat măsuri de protecție, deși 82% consideră că orașul nu este pregătit pentru un seism puternic.

Citește și: Cutremurul din 1977. Ce făcea Nicolae Ceaușescu în acel moment

Cine trebuie să se ocupe de siguranța populației?

Potrivit cercetării realizate de Fundația Comunitară București, 91% dintre respondenți consideră că Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) este principalul responsabil pentru măsurile de pregătire, urmat de Primărie și autoritățile locale (50%). În ciuda acestui fapt, doar 14% dintre bucureșteni au încredere în administrația locală.

Oamenii nu se pregătesc pentru dezastru

Deși 49% dintre bucureșteni afirmă că știu ce trebuie să facă în caz de cutremur, 43% nu au luat nicio măsură de precauție. Mai mult, 33% nu au discutat niciodată în familie despre un plan de urgență, iar 31% ar reacționa instinctiv, fără un plan clar.

Datele statistice au fost preluate din studiul realizat 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.