Potrivit statisticii oficiale prezentate de Curtea Constituțională, CCR a soluționat anul trecut 2397 de sesizări prin 877 de decizii și hotărâri, dintre care doar 9,01% au fost de admitere. În pofida cifrei impresionante, 2018 nu a fost anul de vârf pentru Curte. În 2009, la CCR au fost înregistrate 8823 de sesizări de neconstituționalitate.

CCR le-a dat dreptate

În ce privește domeniul economic, o primă decizie de importanță majoră a fost luată pe 13 februarie privind modificările aduse unei ordonanțe privind guvernarea corporativă, prin care Guvernul excepta circa 100 de companii de stat de la reglementările privind guvernanța corporativă, printre ele aflându-se Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Aeroporturi Bucuresti, Romgaz, Transelectrica, Administratia Porturilor Maritime SA Constanta și CE Oltenia. Parlamentarii PNL, cei care au făcut sesizarea, au acuzat puterea că vor să politizeze managementul acestor companii prin numirea unor conduceri pe criterii politice. CCR le-a dat dreptate, precizând că Guvernul nu poate da derogări de la o lege adoptată în Parlament.

Citește și: Judecătorii CCR, plângere penală. O bătrână de 97 de ani face acuzaţii grave

Pe 5 aprilie, în urma unei sesizări a președintelui Iohannis, Curtea Constituțională a declarat în întregime ca neconstituțională o lege referitoare la concesionarea, închirierea sau privatizarea în domeniul piscicol. Legea de aprobare a unei OUG permite concesionarea prin încredințare directă a unor domenii de exploatare piscicolă și dădea dreptul Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură să privatizeze societăți comerciale de stat cu profil piscicol.

În mai, CCR a declarat neconstituțională o prevedere legală adoptată în urmă cu 28 de ani, conținută de Legea societăților comerciale. Sesizarea a fost făcută în cadrul unui proces civil, în care o parte a reclamat că imposibilitatea de a contesta în justiție deciziile de majorare de capital luate de consiliile de administrație ale firmelor este neconstituțională. 

Pensionarea la femei

O decizie din iunie legată de un banal conflict de muncă va avea un impact major în ce privește toate femeile aflate în câmpul muncii. CCR a clarificat ce înseamnă vârsta standard de pensionare la bărbați și la femei, de 65, respectiv 63 de ani. Curtea a decis că femeile nu pot fi obligate să iasă la pensie la 63 de ani, ele putând să continue munca timp de încă doi ani, fără să fie nevoie de încheierea unui nou contract de muncă.

”Curtea apreciază că încetarea raportului de muncă al femeii la o vârstă mai redusă decât a bărbatului poate și trebuie să rămână o opțiune a acesteia, în contextul social actual (...) Dispozițiile art.56 alin.(1) lit.c) teza întâi din Legea nr.53/2003 sunt constituționale numai în măsura în care, la împlinirea vârstei legale de pensionare, dau dreptul femeii să opteze fie pentru deschiderea dreptului la pensie și  încetarea contractului individual de muncă în curs, fie pentru continuarea acestui contract, până la împlinirea vârstei legale de pensionare prevăzute pentru bărbați, la acea dată”, a statuat Curtea Constituțională.

Motive de natură extrinsecă

Și apariția Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) din fosta CNADNR a trecut pe la Curte care a respins prima formă a legii de reorganizare a CNADNR și înființarea Companiei Națională de Investiții Rutiere. Viciile de formă au determinat CCR să declare legea neconstituționale din motive de natură extrinsecă, fără să mai analizeze măcar prevederile în sine ale legii. În schimb, CCR a respins o altă sesizare a președintelui Klaus Iohannis în care acesta contesta legea prin care președintele ANCOM nu mai era numit de șeful statului, ci de Parlament.

Citește și: Fonduri suverane: Guvernul gândeşte un cadru legislativ

Un eșec major al puterii la Curte a avut loc pe 18 iulie când a fost respinsă legea de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, unul dintre punctele importante ale programului de guvernare. CCR a stabilit că legea încălca principiul separației puterilor în stat deoarece Parlamentul a legiferat într-o chestiune care era de competența exclusivă a Guvernului, care ar trebui să ia decizia înființării Fondului prin hotărâre de Guvern. Totuși, decizia CCR nu a blocat definitiv proiectul ci doar l-a întârziat și a determinat găsirea altei soluții normative.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.